Salvatorieni

DUMINICA 1-A DIN POSTUL MARE - LECTIO DIVINA

1. lectio

Mt 4,1-11
În timpul acela, Isus a fost condus de Duhul în pustiu ca să fie ispitit de diavol. După ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, în cele din urmă i s-a făcut foame. Apropiindu-se, Ispititorul i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să devină pâini!”. Dar el, răspunzând, i-a zis: „Este scris: «Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu»”.
Atunci diavolul l-a dus în cetatea sfântă, l-a aşezat pe coama templului şi i-a spus: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos, căci este scris: «Le va porunci îngerilor săi cu privire la tine şi te vor purta pe mâini ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră»!”.
Isus i-a zis: „Din nou este scris: «Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău»”. Diavolul l-a dus apoi pe un munte foarte înalt, i-a arătat toate împărăţiile lumii şi gloria lor şi i-a spus: „Îţi voi da toate acestea dacă vei cădea [înaintea mea] şi mă vei adora”. Atunci Isus i-a spus: „Pleacă, Satană! Căci este scris: «Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei aduce cult»”.
Atunci, diavolul l-a lăsat. Şi iată că se apropiau îngeri şi îi slujeau!

Explicații:
În relatarea ispitirii lui Isus sunt prezentate în mod simbolic cele trei ispite principale al omului, și anume satisfacție fizică, putere și avere. În acest sens învingerea ispitelor prin Isus este exemplu pentru toți oameni. Dar ispitele cu care se apropie diavolul sunt în același timp unice și aplicabile doar la Isus Cristos pentru că se referă la ființa lui ca Fiul lui Dumnezeu. Diavolul presupune și Isus nu neagă că el ar fi capabil să facă minunile pe care diavolul îi propune. De aceea este o ispită, pentru că sarcina lui Isus pe pământ nu este să facă minuni pentru nevoile lui, nici nu se bazează pe ajutorul lui Dumnezeu în situații periculoase în care el singur și fără scop s-a aruncat, nici să ajungă la stăpânirea lumii adorând pe satana. Ispitele lui ajută să clarifice misiunea lui.

2. meditatio

- Ispitele întotdeauna au câteva argumente pozitive, promit atingerea unui țel care într-adevăr este de dorit, dar metodele cm să ajungem la acest țel sunt false. Am simțit vreodată ispita să ajung la un țel bun, dar pe o cale greșită?
- Când trebuie să hotărăsc cm să-mi continui drumul vieții, mă întreb ce dorește Dumnezeu de la mine, sau mai mult caut succese spectaculoase pentru mine?
- Unde sunt punctele mele slabe, unde sunt mai mult în pericol ca să cad în capcana ispititorului? Sunt dispus ca să fac nedreptate pentru realizarea unui țel?

3. oratio

Tatăl și creatorul nostru, Tu ne ai dat multe capacități, ne ai dat libertatea să alegem drumul nostru, ai plantat în inimile noastre un sensor pentru voința Ta. Fiul Tău Isus Cristos ne a dat un exemplu cm să trăim în concordanță cu Tine, ca să fim oameni așa cm Tu ți-ai dorit când ne-ai creat. Dar avem în noi orgoliul de a fi independenți de Tine. Asta este rădăcina răului. Ajută-ne să înțelegem că Tu nu vrei să ne subjugi, ci ascultând sfaturile Tale ajungem la împlinirea personalității noastre. Fericirea noastră nu constă în satisfacție trupească, nici într-o influență mare asupra evenimentelor în viața pământească, nici în bogăție materială, ci în iubirea Ta cu care dorești să cunoști pe fiecare dintre noi și să ne dăruiești viață din belșug. Amin.

4. contemplatio

Consideră că Isus prin respingerea ispitelor în mod tainic deja a acceptat soarta crucii. El nu pune nevoile trupești pe primul loc, ci cuvântul lui Dumnezeu. El nu așteaptă ca Dumnezeu să-l salveze de moarte. El nu vrea să fie rege, stăpân cu metodele răului. Împărăția lui nu este din lumea aceasta.

5. actio

Multe propuneri pentru postul mare se referă la dorințele trupești. Pe lângă aceste propuneri mai încearcă să renunți la manipularea oamenilor din jurul tău, de exemplu prin astfel de afirmații: „Dacă nu faci, ce doresc eu, nu mă iubești.” Sau „Comportamentul tău mă face bolnav.” Astfel de intervenții reprezintă un abuz al puterii.

DUMINICA A 4-A DIN TIMPUL DE ADVENT - LECTIO DIVINA

1. lectio

Mt 1,18-24
Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosíf, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosíf, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosíf, fiul lui Davíd, nu te teme să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”.
Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: „Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi îi vor pune numele Emanuél!”, care, tradus, înseamnă: „Dumnezeu-cu-noi”.
Trezindu-se din somn, Iosíf a făcut după cm i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat-o la sine pe soţia lui şi nu a cunoscut-o până când ea a născut un fiu. Şi i-a pus numele Isus.

Explicații:
Numele lui Isus înseamnă „Dumnezeu ajută”. De aceea îngerul motivează numele copilului cu explicația că el va mântui poporul său de păcatele sale. Îngerul îl convinge pe Iosif că copilul Mariei nu provine din adulter, ci de la puterea creativă a lui Dumnezeu, care s-a arătat și la crearea universului. În cazul acesta Duhul Sfânt nu este gândit ca și a treia persoană divină, ci ca și o capacitate supranaturală a lui Dumnezeu. După visul lui, Iosif arată dreptatea lui prin faptul că o primește pe Maria în casa lui și adoptă fiul ei, adică acceptă pe fiul ei ca și fiul lui prin punerea numele lui Isus. Astfel Isus devine un descendent al familiei lui David.

2. meditatio

- Iosif este menționat că el este drept. Dreptatea lui nu consta în accentuarea dreptății lui, ci chiar în contrariu în renunțare în favoarea altora. Ce înțeleg eu ca dreptul meu și ca dreptate?
- Sarcina lui Isus, pe care el a primit cu numele său, este de a fi ajutorul lui Dumnezeu pentru oameni în necazul încurcări în păcate. Am experimentat Isus vreodată ca un astfel de ajutor?
- Circumstanțele nașteri lui Isus arată că Dumnezeu nu doar a creat lumea și în continuare l-a lăsat în pace, ci El oricând poate să creeze ceva nou, - ceva, ce nu se pot explica în totalitate prin condițiile date. Am credința că și în viața mea prin harul lui Dumnezeu poate să apară posibilități care până atunci nu au existat?

3. oratio

Doamne, Dumnezeul nostru, de multe ori realitatea interioară evenimentelor este altfel decât insinuează aparențele. Dă-mi, te rog, înțelepciunea să nu judec imediat, cine a greșit, să aștept până când înțeleg situația mai bine, să nu insist la dreptul meu dacă acest drept al meu crează necazuri pentru alți, să nu comentezi până nu am analizat bine tot ce are legătură cu întrebarea în cauză. În acest sens sfântul Iosif să fie exemplul meu. Cumpătarea lui să mă călăuzească, ca să clădesc și să nu distrug, ca să încurajez și să nu jignesc, ca să accept și să nu resping ce se întâmplă după voința Ta. Sfinte Iosif, roagă-te pentru mine. Amin.

4. contemplatio

Îngerul îl numește pe Iosif fiul lui David, deci se adresează lui ca și unui om politic. El apelează la Iosif să accepte rolul care trebuie să fie a lui în istoria mântuiri, să nu se teme de moștenirea lui, făgăduințele lui Dumnezeu către regele David, și să nu aspire la un rol mai mare decât acel rol să fie protectorul mântuitorului în copilăria sa. Și eu doresc să găsesc și să împlinesc rolul meu mic sau mare în timpul meu fără invidie și fără închipuire.

5. actio

Într-o săptămână este Crăciunul. Lucrează la pregătirile necesare fără să te pui în mijlocul atenției. Fi înțelegător dacă cei în jurul tău în această perioadă de timp sunt un pic nervoși și mai scot niște comentări nepotrivite. Rămâi calm și încearcă să păstrezi pacea în familie.