Helena Help

🌼„Schimbarea începe atunci când îndrăznești să visezi mai mult decât pare posibil și ai curajul să începi cu pași mici.”

📕Astăzi începe la București o sesiune de formare dedicată dezvoltării modelului Family Justice Center și consolidării colaborării interinstituționale în cazurile de violență împotriva femeilor și copiilor.

În cadrul acestui proces de transfer de expertiză, CMSC și DGASPC Sector 1 lucrează împreună pentru operaționalizarea viitorului Centru de Justiție Familială din București — un model integrat care pune în centru siguranța victimelor și intervenția coordonată între instituții.

Așa cm ne reamintește Frank, vicepreședintă a European Family Justice Center Alliance și expertă GREVIO, centrele de justiție familială considerate astăzi exemple de bună practică europeană au început, la rândul lor, cu o idee curajoasă și cu oameni care au avut încredere că instituțiile pot lucra împreună diferit. Cu pași mici, dar consecvenți.

„Nu putem construi siguranță pentru victime în instituții care lucrează izolat unele de altele. Schimbarea apare atunci când profesioniști din domenii diferite încep să construiască împreună încredere, limbaj comun și mecanisme reale de cooperare.” — Laura Albu, președinta executivă a Fundației Centrul de Mediere si Securitate Comunitara.

Trainingul reunește reprezentanți ai poliției, serviciilor sociale, sistemului medico-legal, ONG-urilor și alți specialiști implicați în gestionarea cazurilor cu risc ridicat, într-un spațiu comun de învățare, reflecție și construire de soluții.

„Fiecare instituție prezentă aici face tot ceea ce ține de rolul său în domeniul violenței domestice, însă este nevoie de o coordonare mai bună între toate serviciile implicate. Cred că în centrul muncii noastre trebuie să fie beneficiarul — victima, în acest caz.” — Mihail Badea, director general adjunct Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1.

Pe parcursul sesiunii, participanții lucrează cu experți europeni din Belgia, Olanda, Republica Moldova și Elveția, cu experiență în dezvoltarea centrelor de tip Family Justice Center și a mecanismelor integrate de răspuns. Temele abordate includ evaluarea riscului, managementul cazurilor cu risc ridicat, strangularea non-fatală, modelul DOTIP și intervenția coordonată între instituții.

Construirea unui astfel de centru înseamnă mai mult decât dezvoltarea unui nou serviciu. Înseamnă construirea unui mod de lucru bazat pe colaborare, responsabilitate comună și convingerea că nicio victimă nu ar trebui să fie nevoită să caute singură ajutor într-un sistem fragmentat.

Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției

📌 Speaker Spotlight | Dina Loghin, președinta European Women’s Lobby
Finanțarea nu este, în primul rând, o chestiune de bani. Este o chestiune de responsabilitate.
Acesta a fost unul dintre mesajele centrale ale intervenției Dinei Loghin, Președinta European Women’s Lobby: atunci când vorbim despre centre de justiție familială, nu discutăm despre investiții spectaculoase sau clădiri noi, ci despre modul în care folosim inteligent și coerent resursele deja existente.
România și-a asumat prin Convenția de la Istanbul obligația unui răspuns coordonat și centrat pe victimă. Cu toate acestea, fragmentarea instituțională rămâne una dintre cele mai mari provocări. Iar consecințele sunt reale: trasee neclare pentru femei, intervenții nesincronizate, evaluări incomplete ale riscului.
Modelul Centrului de Justiție Familială propune o logică simplă și funcțională:
🔹 specialiști desemnați clar, cu mandat și timp alocat;
🔹 lucru efectiv împreună, pe cazuri reale;
🔹 spații existente adaptate pentru intervenție integrată;
🔹 servicii accesibile femeilor și copiilor în același loc.
Nu este vorba despre întâlniri formale. Este vorba despre muncă operațională, cot la cot.
Un alt mesaj esențial: ONG-urile nu pot și nu trebuie să substituie autoritățile publice. Ele aduc expertiză, experiență directă cu victimele și capacitate de adaptare. Autoritățile aduc stabilitate, mandat și continuitate.
Finanțarea durabilă înseamnă ca resursele să fie asumate, cuantificate și dedicate explicit combaterii violenței de gen.
HELENA HELP își asumă această direcție: cooperare reală, responsabilitate comună și un sistem care funcționează pentru femei și fete, nu doar pe hârtie.

Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.