Supporters UCV

Felicitări pentru promovare ⚽️ echipa de fete ⚪️🔵

🏆 premiile anuale
💙 - Carlos 1️⃣7️⃣
⚽️ - Oleksandr 3️⃣
⚪️ - David 3️⃣0️⃣
🔵 Cupa României - Laurențiu 2️⃣1️⃣

Miercuri.

Oamenii cu fulare din sate, din gări, salutând trenul în mișcare.
Copilul cu eșarfa alb-albastră ridicat de bunici la fereastră să salute oltenii care mărșăluiau spre Piața Mică din Sibiu.
,,O iubire alb-albastră" sub Podul Minciunilor. Ce clipe! Ce poezie!
Fata din corteo cu tricoul lui Screciu și mărgăritar în gentuță.
Bătrânul sibian de pe Calea Dumbrăvii cu eșarfa Științei deasupra capului și cu lacrimi în ochi, îmbrățișat de ai noștri.
Secundele ce au urmat penalty-ului apărat de Popescu.
Privirile oamenilor care mergeau la serviciu joi dimineața și se amestecau în autobuze, pe străzi, cu cei o mie de oameni fericiți ce ajunseseră acasă cu trenul de la Sibiu.

Duminică.

Șarpele alb-albastru care se târa din centrul vechi către Ciupercă, către ,,Oblemenco".
Drumul autocarului printre sufletele noastre.
Golul lui Matei.
Vuietul.
Golul lui Assad.
Vuietul. Haosul. Îmbrățișările.
Mesajul lui David-Petru , cinci rânduri mai jos în peluză: ,,Nu-mi vine să cred ce trăiesc! La golul 2 timp de 30 de secunde doar am zâmbit."
Golul lui Assad.
Lacrimile copiilor, ale tinerilor, ale bătrânilor.
Golul lui Anzor.
Golul lui Băsceanu.
Oftatul lui Catalin. Bucuria lui Andrei Gavrileteanu.
Mesajul lui Gică: ,,Acum putem să murim liniștiți, Jiene!"
Portavocea lui Vicentiu, o călătorie în timp.
Lacrimile copiilor, ale tinerilor, ale bătrânilor. Lacrimile mele.

Luni

Oamenii care alergau după autocarul descoperit pe Calea București, la Universitate.
Bătrânul cu bicicleta.
Străzile din Craiova.
Zâmbetele oamenilor. Lacrimile oamenilor. Urletele oamenilor.
Cei care au mers la cimitir și le-au șoptit celor care nu mai sunt că Știința e campioană, în sfârșit Știința e campioană.
,,Suntem campioni din nou, Minune Blondă!"
Mesajul Povestitorului: ,,Suntem un Imperiu!"
Bucuria copilului meu cel mic, urcat pe scările Universității, să-i vadă pe campioni: ,,Tata, mi-a făcut cu mâna Popescu!"
Imnul cântat de Alina.
Oamenii care zâmbesc mereu, mereu, mereu.
Oftatul de fericire al unui oraș.
Știința campioană! Ce poveste frumoasă!
Cea mai frumoasă poveste de iubire dintre oameni și fotbal.

text de Florin Jianu