Reporter

😎 Mesaj pentru abonații mei suzeraniști! Logodna AUR–PSD este oficială de AZI💍
În sfârșit fanii AUR află OFICIAL ce le-am tot repetat… că idolii lor SUNT cârpele hoților din PSD.
😶Odată cu această LOGODNĂ s-a aflat și cine este de fapt, șoferul lui Simion. 🚗😏

1935‼️ PRIMA cursă AERIANĂ Constanța-Balcic, dura 30 minute și costa mai puțin decât cursa cu microbuzul, se inaugura oficial in 1935. Un articol interesant al celebrei jurnaliste interbelice Aida Vermont. Prin anii ‘30 aviația era senzația!

“…într'adevar, călătoria Constanța-Balcic în tren sau autobuz seamănă mai mult cu o caravană in pustiu. Necesita cinci ore atunci când totul se petrece în chip normal si 8-10 ore cand vreun accident sau o surpriza neprevăzută se iveste in drum.

Oricât de mare ar fi curiozitatea, descoperitorilor de frumos în fata unei perspective de calatorie atât de accidentata si complicată, entuziasmul scade vădit.
Miracoiul civilizației a pătruns însă și pe aceste meleaguri sălbatice si sterpe ale Dobrogei, simplificând minunat obstacolele caravanelor spre coasta de argint.

✈️Avionul străbate distanta Constanta-Balcic intr'o jumatate de ora, mai putin chiar decât necesita o plimbare cu barca pe mare.
Cursele se fac odata pe zi, cu plecarea din Constanța dimineața si întoarcerea seara, asa incât turistul grăbit poate părăsi Bucureștiul în zori vizitând celebra coasta, întorcându-se seara d**a treburi la Bucuresti.
Ce e mai surprinzător este că avionul care prezintă in primul rând avantajul unei călătorii in condițiuni de confort excelente, suprimând în al doilea rând distanta câtorva ore chinuitoare oferă posibilitatea unei călătorii încântătoare celor mai modeste bugete.

💷Prețul unui bilet de avion reprezinta exact jumatea costului unei călătorii cu trenul sau cu autobuzul Constanta-Balcic, adica modesta suma de 200 lei.
Sunt însă foarte surprinsă că aviația noastră, nu face îndeajuns sau mai precis nici un fel de reclama acestui traseu.

Sunt convinsă ca daca s'ar face putina publicitale, avionele ce fac aceasta cursa ar fi mult mai populate si calea aerului mai des întrebuințată.
Ar câștiga aviația si ar câștiga mult toti aceia ce au indragit Balcicul spre care s'ar duce mult mai lesne de îndată ce piedica unui drum lung ar fi înlăturată.”Ziarul Epoca, 1935, AIDA VERMONT

✈️ PRIMUL aeroport CIVIL al Constanței a existat pe terenul actualului CET, între cartierele Viile Noi și Palas. În perioada interbelică, între anii 1933 și 1936, aici și-a deschis porțile Aerogara Constanța, cunoscută și drept Aeroportul Palace, după numele cartierului vecin, fostul sat Palas.

Prima intenție oficială de a construi un aeroport în Constanța datează din 12 septembrie 1931, când, într-o ședință desfășurată la Prefectura Județului Constanța, reprezentanții autorităților civile și militare, în prezența maiorului Sturza, au hotărât amplasarea aeroportului pe un teren aparținând atunci comunei Cumpăna. Terenul, deținut inițial de Societatea „Româno-Americană”, a fost cedat statului în schimbul unei suprafețe echivalente în zona oieriei Palas și a unei contribuții financiare de 100.000 lei pentru amenajarea aeroportului.

Maiorul Sturza sublinia încă din 1931 importanța strategică a aeroportului, afirmând că orașul Constanța urma să devină punct-cheie în legătura aeriană dintre Marea Baltică și Marea Neagră, dar și un punct important pe linia Paris–Barcelona–Zagreb–București.

Proiectul aeroportului a fost aprobat oficial la 25 februarie 1933, iar inaugurarea oficială a avut loc pe 16 iulie 1936. Arhitectul Constantin Dragu a fost cel care a proiectat aerogara, care a funcționat până în anii ’60, când a fost înlocuită de Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”.

Generalul maior aviator Gheorghe Constantina a fost ultimul director al Aerodromului Constanța și primul director al noului aeroport internațional, coordonând tranziția între cele două infrastructuri. Începând din anii ’70, terenul fostului aeroport a fost ocupat de CET Constanța, dar câteva dintre clădirile istorice există și astăzi; de exemplu, fostul hangar este acum o sală de sport.

Astfel, primul aeroport al Constanței continuă să existe discret, dar viu, în memoria orașului și în structurile sale încă vizibile.

DOVADA celei mai MARI ESCROCHERII din antichitatea europeană, este în Constanța, statuia lui Glycon, șarpele-zeu inventat din nimic, dar transformat într-o divinitate cu MILIOANE de adepți. Este UNICA în lume de acest fel, descoperită în 1962 și păstrată astăzi la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, statuia este DOVADA că și o credință întreagă poate fi construită pe frică, ignoranță și manipulare.

Cultul lui Glycon a apărut în secolul al II-lea, în plină perioadă de ciumă, când Imperiul Roman era în criză. Alexandru din Abonoteichos a exploatat perfect disperarea colectivă. A promis vindecare și protecție divină, dar contra cost. Sistemul era simplu și cinic: plăteai zilnic și scăpai pentru ziua respectivă. Nu conta suma, puteai da orice, de la cea mai mică monedă până la averi întregi. Important era să plătești azi. Mâine, din nou. Era o taxă pe prostie. Un abonament zilnic la “supraviețuire”. Șarpele in antichitate este legat de Asclepios, zeul medicinei. Șarpele încolăcit pe toiag simboliza vindecarea și a ajuns să fie folosit până astăzi ca semn al farmaciilor.

Manipularea prin credulitate nu s-a oprit în Antichitate. În Evul Mediu românesc, populația era la fel de vulnerabilă. Eclipsele de Lună din 3 septembrie 1476 și 11 noiembrie 1477 au provocat panică generalizată. Luna roșie era văzută ca semn al apocalipsei. Oamenii băteau în clopote și în tigăi pentru a alunga „balaurul ceresc” care înghite Luna. Nu era astronomie. Era superstiție dar și un instrument perfect de control.

Întreaga escrocherie a lui Glycon a fost demascată de Lucian din Samosata, în satira „Alexandru sau profetul mincinos”. A arătat că zeul era un fals, iar profețiile, trucuri ieftine. Dar adevărul a venit prea târziu. Cultul prinsese deja rădăcini adânci.

De aceea, statuia lui Glycon de la Constanța nu este doar o piesă de muzeu, este un AVERTISMENT. Dovada materială că popoarele, lipsite de educație și gândire critică, pot transforma un șarpe de cârpă într-un zeu și un fenomen natural într-o apocalipsă.

Acest tip de „marketing” nu aparține trecutului, manifestându-se și în societatea contemporană prin forme recurente de manipulare. În România, AUR a promis populației soluții rapide și prosperitate instantanee, inclusiv locuințe la prețul de 35.000 de euro, promisiuni care au determinat mii de persoane să stea la cozi, convinse că vor obține un viitor economic mai favorabil. În realitate, aceste așteptări nu s-au concretizat, au fost primite doar clanțele…

Curentul CG și AUR este comparabil cu situații istorice precum cele din secolul al II-lea, când promisiunea în sine a fost suficientă pentru a substitui rațiunea, frica și speranța devenind instrumente dominante de influențare socială.

În concluzie, de la interpretările medievale ale eclipselor și cultul lui Glycon până la dezinformările contemporane, lipsa educației facilitează transformarea zonei mai puțin educate, într-o masă ușor de speriat, sedus și exploatat. Exemplele CARITAS și FNI demonstrează că istoria se repetă MEREU nu din lipsa informațiilor, ci din refuzul de a învăța din experiențele anterioare.