Biblioteca Municipală Codlea

În cadrul programului „Săptămâna Verde”, Biblioteca Municipală Codlea a primit vizita copiilor din grupa mare, de la Grădinița cu Program Normal nr. 3.

Însoțiți de părinți și sub îndrumarea doamnei educatoare Cam Anca, copiilor le-a fost prezentată biblioteca și li s-a spus cm pot deveni cititorii ei. Apoi, pentru că și vremea de afară era ploioasă, am desfășurat o activitate de lectură din cartea „Vremea și schimbările ei” de Kay Barnham ca să înțelegem cm se formează fenomenele naturii precum zăpada, lapovița, grindina sau vântul. Iar ca să ne treacă timpul mai plăcut, am colorat planșe de colorat „pe numere”, cu tematică „verde”.

Sperăm că le-a plăcut la bibliotecă și că vor reveni, spre vară, pentru o activitate mai „jucăușă”, despre povești și covorașe „magice”.

O ZI DEDICATĂ POEZIEI ✒️

Grupa mijlocie de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 4, sub îndrumarea doamnelor profesoare Simo Ildiko și Szekreny Luminița, a sărbătorit la bibliotecă Ziua Internațională a Poeziei. A fost și un prilej numai bun să ne amintim de unul dintre cei mai îndrăgiți poeți români, George Topîrceanu, de la a cărui naștere, azi, 20 martie, s-au împlinit 140 de ani.

Ziua Internațională a Poeziei este celebrată anual pe 21 martie, fiind dedicată promovării poeziei ca formă esențială de expresie culturală și artistică. De ce 21 martie? Pentru că data coincide cu apropierea echinocțiului de primăvară, simbolizând renașterea, creativitatea și reînnoirea, valori asociate și cu poezia.

21 martie este o invitație globală pentru exprimarea emoțiilor și identității culturale, dialogul între culturi și reflecția asupra problemelor sociale și umane.

Această zi a fost instituită în 1999 de către UNESCO, cu scopul de a:
🟢 încuraja lectura, scrierea și publicarea poeziei;
🟢 susține diversitatea lingvistică prin expresia poetică;
🟢 readuce în atenție tradițiile orale și recitalurile de poezie;
🟢 sprijini poeții și micile edituri.

Totodată, acum 140 de ani, pe 20 martie 1886, s-a născut George Topîrceanu: poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român.

GEORGE TOPÎRCEANU (20 martie 1886 – 7 mai 1937) este cunoscut în primul rând pentru lirica sa accesibilă, ironică și profund umană. Poezia lui se remarcă printr-un ton ludic, uneori satiric, care maschează adesea o melancolie discretă. Volume precum „Balade vesele și triste” și „Migdale amare” surprind contrastele vieții cotidiene, oscilând între umor și reflecție.

Topîrceanu excelează în descrierea naturii și a micilor întâmplări, folosind în scrierile sale un limbaj clar, muzical și imagini expresive. Experiența sa din timpul Primului Război Mondial, reflectată în scrieri memorialistice – „Amintiri din luptele de la Turtucaia” (1918), „În ghiara lor... Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare” (1920) –, adaugă o dimensiune gravă operei sale, fără a-i altera stilul caracteristic.

În esență, Topârceanu a cultivat o poezie a detaliului și a emoției individuale, filtrată prin ironie și finețe stilistică, reflectând atât trăirile intime, cât și frământările istorice ale societății.

Joi, 26 februarie 2026, am dat startul la Biblioteca Municipală Codlea 💻Cursului de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale de bază pentru cetățeni – Digital STARs.📱

📝Vă reamintim că acest curs este gratuit pentru cetățenii români care au vârsta peste 16 ani și doresc să-și dezvolte abilități digitale de bază care să-i ajute să navigheze cu ușurință și în siguranță printre schimbările generate de avansul tehnologic în viața de zi cu zi, sau pentru a-și consolida și actualiza anumite cunoștințe digitale necesare în activitatea profesională.

La finalul cursului veți dobândi cunoștințe despre cum:
📎 să folosiți dispozitivele digitale,
📎 să navigați în siguranță pe internet,
📎 să comunicați și să colaborați cu ajutorul instrumentelor digitale,
📎 să căutați informații sigure pe internet,
📎 să scrieți documente,
📎 să accesați și să utilizați servicii guvernamentale online,
📎 să explorați modalități de a vă dezvolta o afacere cu ajutorul instrumentelor digitale.

Înscrieri se fac la Biblioteca Municipală Codlea, str. Lungă nr. 109
email: [email protected]
tel. 0268 25 47 93

19 FEBRUARIE, O ZI DE SĂRBĂTOARE PENTRU CULTURA ROMÂNĂ

Pe 19 februarie, cultura română celebrează nașterea a două personalități fundamentale: poetul și dramaturgul MARIN SORESCU și sculptorul CONSTANTIN BRÂNCUȘI. Deși au trăit în epoci diferite și s-au exprimat prin arte diferite, ambii au schimbat radical limbajul artistic al timpului lor și au dus numele României în universalitate.

🔷 MARIN SORESCU (1936-1996) – poetul lucidității și al ironiei profunde

Născut la 19 februarie 1936, în Bulzești, județul Dolj, Marin Sorescu a fost una dintre vocile esențiale ale literaturii române postbelice. Poet, dramaturg, eseist și chiar ministru al Culturii pentru o scurtă perioadă după 1989, Sorescu s-a remarcat printr-un stil inconfundabil, în care ironia fină se împletește cu reflecția filosofică și cu o aparentă simplitate a limbajului.

Volumul său de debut, „Singur printre poeți” (1964), a atras imediat atenția prin tonul original și prin atitudinea ușor parodică față de convențiile literare. Ulterior, piese precum Iona, Paracliserul sau Matca au confirmat forța sa dramatică. În special Iona a devenit una dintre cele mai montate piese românești, fiind o meditație asupra condiției umane, a singurătății și a libertății.

Poezia lui Sorescu se caracterizează prin claritate, umor și o capacitate rară de a transforma banalul în revelație. În spatele jocului ironic se află adesea o gravitate discretă și o sensibilitate autentică.

🔷 CONSTANTIN BRÂNCUȘI (1876-1957) – sculptorul esențelor

Cu șaizeci de ani înaintea lui Sorescu, la 19 februarie 1876, se năștea în Hobița, Gorj, Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Stabilit la Paris, el a devenit o figură centrală a artei moderne, revoluționând sculptura prin simplificarea formelor și căutarea esenței.

Lucrări precum COLOANA INFINITULUI, POARTA SĂRUTULUI și MASA TĂCERII, parte din ansamblul monumental de la Târgu Jiu, sunt expresii ale unei viziuni artistice profunde, în care tradiția populară românească se întâlnește cu modernismul occidental. Prin opere ca PASĂREA ÎN VĂZDUH sau SĂRUTUL, Brâncuși a redus forma la linii pure și volume simple, căutând nu reprezentarea fidelă a realității, ci spiritul ei.

Brâncuși spunea: «Nu căuta forme obscure, ci esențe.» Această căutare a esenței l-a făcut un pionier al artei moderne și o sursă de inspirație pentru generații întregi de artiști.

🎈 DOUĂ DESTINE, ACEEAȘI DATĂ

Faptul că Marin Sorescu și Constantin Brâncuși s-au născut în aceeași zi de 19 februarie pare mai mult decât o coincidență simbolică. Amândoi provin din Oltenia, un spațiu cultural bogat, și amândoi au știut să transforme rădăcinile locale într-un limbaj artistic universal.

Sorescu a sculptat în cuvinte, iar Brâncuși a scris poezie în piatră și bronz. Prin operele lor, au demonstrat că simplitatea poate ascunde profunzimi nebănuite și că arta autentică trece dincolo de granițe și epoci.

Astăzi, 19 februarie rămâne o zi de sărbătoare pentru cultura română – o zi în care celebrăm forța creativității și moștenirea a doi mari artiști care au marcat definitiv patrimoniul spiritual al României.

MICĂ BIBLIOGRAFIE:

📚 Marin Sorescu
Marin Sorescu – „Singur printre poeți”; „Iona”; „La lilieci”
Eugen Simion – „Scriitori români de azi” (volum critic)

📚 Constantin Brâncuși
Barbu Brezianu – „Viața și opera lui Brâncuși”
Sidney Geist – „Brâncuși”
Petre Pandrea – „Brâncuși. Amintiri și exegeze”
Pontus Hulten, Natalia Dumitresco, Alexandre Istrati – „Brâncuși”

Notă:
Deşi în acte data naşterii lui Marin Sorescu este 19 februarie, soţia poetului susține că ziua de naştere ar fi de fapt 29 februarie1936