Sinteza

Un gand bun de însoțire pentru ultima călătorie

A plecat pe calea spre veșnicie unul dintre cei mai importanți sociologi români: Lazăr Vlăceanu. A fost un intelectual dintr-o specie rară, un profesor cm greu poți intalni, dar mai ales un vizionar care gândea educatia și chiar intreaga societate românească la timpul viitor. Un om curajos și, lucru rar, un intelectual care revarsa generozitate in toate relațiile sociale. Căuta mereu parteneri pentru a construi instituții, cărți sau echipe și intotdeauna își invingea deznădejdea și lehamitea când era blocat, trădat sau neînteles. Alături de Mircea Miclea era omul pe mainile căruia aș fi lasat modernizarea educației pentru cateva decenii, dacă aș fi fost dictator, pentru că in democrație se ocupă de educatie mulți oameni care nu se pricep. Avea o putere magică de a ne face să credem într-un viitor pe care încă nu-l puteam vedea. Putea fi un Spiru Haret al României dacă am fi fost o țara cu politicieni normali. Azi, cand un prieten mi-a trimis un mesaj scurt ”Lazar s-a stins”, după ce ieri am avut o intalnire cu sindicatele din educație și vorbisem despre ideile lui de schimbare, am simțit o uriașă deznădejde, ca și cm ultimul fir din iarba speranței a fost strivit de bocancul acestui timp dominat de incompetență și expansiune a prostiei. Dar când imi aduc aminte cm zâmbea larg si imi spunea: ”Bazil, hai să mai incercăm”, parcă simt că dacă ne pierdem speranța il trădăm pe marele nostru prieten plecat pe drumul fără intoarcere. Lazăr, promit că mai incercăm, chiar din piese mici, cm ziceai tu. Dar lumea sociologilor și ganditorilor socialului din România rămâne mai săracă. Golul lăsat de Lazăr nu poate și umplut pentru că se duce miezul unui intelectual colectiv, instituție la care am visat impreună de trei decenii.

În 15 februarie, în cinematografele din România, va avea loc premiera „Sleeping Dogs”, primul film made in Hollywood care are la bază cartea unui autor român.
Filmul în are ca protagonist pe Russell Crowe, actor premiat în 2001 cu Oscar și este ecranizarea romanului ”Cartea oglinzilor”, scris de Eugen Ovidiu Chirovici, care a fost publicat deja în peste 40 de limbi din întreaga lume.
Despre carte și despre succesul internațional pe piața de carte ne-a vorbit autorul acesteia, în anul 2016, când existau deja planuri pentru ecranizarea acesteia.

Eugen Ovidiu Chirovici, autorul român al unei cărţi de milioane de euro: Niciun scriitor n-a fost curios să afle cm am răzbit în lumea editorială internaţională Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (cu studii postuniversitare la University of Glasgow şi specializări la Banca Mondială), şi-a început carieră ca jurnalist, iniţial în presa scrisă la Curierul Naţional, ulterior în televiziune (B1Tv). În perioada 2002-2003 a fost...

Alin Fumurescu, profesor de Științe politice la Universitatea Huston din SUA, aduce câteva informații care ne permit să vedem ce anume nu funcționează bine în sistemul nostru de obținere a unui doctorat și ce ar trebui făcut.

Câteva hint-uri:
”🟢Susținerea tezei în fața comisiei înseamnă că ești tocat mărunt de către toți membrii comisiei, trebuie să te aperi la propriu, și nu întotdeauna întreaga comisie e de acord că ai trecut.
Nici vorbă să inviți la „susținere” mătuși și bunici sau să servești fursecuri și șampanie, cm am auzit că se întâmplă prin Europa, unde e doar o (altă) formalitate.
🔴Nu ai voie să fii angajat la universitatea la care ți-ai obținut doctoratul, pentru a evita nepotismul, trebuie să-ți dovedești valoarea „pe piață”.”

Mai multe în articol
👇

Alin Fumurescu, profesor în SUA, despre doctorate: „Dacă n-ai nimic original de adăugat la ceea ce s-a scris deja, nu te fă de rușine!” „Ne-am pierdut rușinea, și ne-am pierdut rușinea pentru că ne-am pierdut respectul – respectul pentru carte, pentru binele public, pentru o meserie, pentru oameni. Nu e de mirare că, fără măcar să ne dăm seama, ne-am pierdut respectul pentru noi înșine. Nu alții ne calcă în picioa...

Un proiect de cercetare care se desfășoară în Brazilia, în care Universitatea Babeş-Bolyai și Universitatea de Stat din Rio de Janeiro colaborează, își propune să afle cm se adaptează păsările la viața urbană.

Deși cercetarea nu s-a finalizat, primele observații aduc surprize: „O asemenea rețea socială, de cooperare, în care sunt implicați indivizi de vârste și sexe diferite credeam că este aproape imposibil să găsești în lumea păsărilor. Te aștepți de la cimpanzei să facă asta, însă nu de la păsări. Am înțeles că acesta este un alt secret al găinușelor, cooperarea și formarea de rețele sociale”, spun biologii implicați în proiect.

Biologul Alexandru Stermin ne-a dat detalii.

Călătorie în jurul găinușelor de baltă Povestea începe, ca toate poveștile, cu a fost odată ca niciodată! Chiar este demult, căci s-a întâmplat în urmă cu vreo 10 ani, când am împlinit 26. Mi-am deschis un cont în care să economisesc bani și să pot pleca, după patru ani, în jungla de pe Amazon, să sărbătoresc acolo ce...