IRES

📻 Tu ce post de radio ai ascultat, în ultimele 24 de ore?

Dacă primești un telefon și auzi o astfel de întrebare, este bine să știi că ai fost selectat/ă în eșantionul de persoane invitate să participe la Studiul de Audiență Radio, cercetarea care măsoară consumul de radio din România, realizată de ARA — Asociația Română pentru Audiență Radio.

Studiul de Audiență Radio este reperul oficial al pieței pentru măsurarea audiențelor radio și singurul studiu de audie. Pe baza răspunsurilor oferite de ascultători, sunt generate date esențiale despre modul în care românii ascultă radio: ce posturi aleg, când, unde și cât ascultă și cm se schimbă obiceiurile sau preferințele lor de consum în timp.

Într-o piață media dinamică, astfel de date sunt esențiale. Ele oferă repere obiective pentru posturile de radio, agențiile de media, clienții de publicitate și toți actorii implicați în ecosistemul radio. Măsurarea audiențelor contribuie la decizii mai bine fundamentate, la transparență și la o mai bună înțelegere a publicului.

Radioul rămâne un canal media relevant, apropiat de oameni și prezent în ritmul cotidian al vieții: informează, conectează, însoțește și creează comunități de ascultători.

IRES și Mercury Research sunt companiile de cercetare care realizează colectarea datelor pentru Studiul de Audiență Radio. Le mulțumim tuturor celor care aleg să răspundă atunci când sunt apelați și să participe la studiu. Prin implicarea lor, contribuie la o imagine mai clară, mai corectă și mai relevantă asupra modului în care românii ascultă radio.

ARA a publicat recent datele aferente valului de primăvară 2026.
Toate clasamentele sunt disponibile 👉https://www.audienta-radio.ro/userfiles/File/Rezultate%20SAR%20W1_2026.pdf

Sprijinul românilor pentru apartenența la UE rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori.

La aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, sondajul „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” arată că românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu libertatea de circulație, oportunitățile economice, accesul la educație și mobilitate, dar exprimă totodată preocupări importante legate de costul vieții, emigrarea tinerilor, securitate și capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor actuale.

Comparativ cu datele disponibile din 2016, se observă schimbare semnificativă de ton în percepția publică: dacă în urmă cu un deceniu relația cu Uniunea Europeană era evaluată într-o cheie predominant optimistă și aspiratională, în prezent românii privesc apartenența europeană într-o manieră mai nuanțată, influențată de contextul economic, de tensiunile geopolitice și de transformările sociale din ultimii ani.
Sondajul arată o Românie majoritar pro-europeană, dar mai prudentă, mai critică și mai puțin entuziastă decât în 2016. Totuși, comparațiile cu 2016 arată o slăbire a entuziasmului: scade percepția că România a avut de câștigat din aderare, scade disponibilitatea declarată de a vota pentru rămânere și crește zona ambivalentă sau demobilizată.
Temele europene sunt evaluate tot mai mult prin prisma impactului concret asupra vieții cotidiene: economie, prețuri, securitate, agricultură, migrație și protecția drepturilor cetățenilor.
Principalul clivaj al modului în care este percepută Uniunea Europeană este educațional. Persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile UE, mai informate, mai interesate, mai mobile, mai încrezătoare în capacitatea UE de protecție și mai rezistente la discursul suveranist. Persoanele cu educație joasă sunt mai vulnerabile la percepții negative legate de prețuri, mai puțin informate și mai puțin convinse că apartenența la UE a produs beneficii.
Al doilea clivaj este generațional. Tinerii sunt mai favorabili UE, mai interesați de economie, drepturi și mobilitate, dar nu sunt neapărat lipsiți de anxietăți. Grupa 51–65 de ani apare în mai multe cazuri ca segment critic: are nivel mai ridicat de percepții nefavorabile, mai mult acord cu opiniile suveraniste și mai mult scepticism privind viitorul UE.
Pentru români, Uniunea Europeană nu mai reprezintă doar un proiect politic sau instituțional, ci un actor direct conectat la stabilitatea economică, siguranța regională și perspectivele de dezvoltare ale societății.

📊 10 DATE-CHEIE DIN SONDAJ:

🇪🇺 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană;
🇪🇺55% se consideră informați despre UE și politicile sale, față de 40% în 2016;
🇷🇴47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, față de 62% în 2016;
🇷🇴29% cred că România a avut și de câștigat, dar și de pierdut din aderare;
🇷🇴70% indică libertatea de circulație drept principal avantaj al apartenenței la UE;
🇷🇴57% văd prețurile ridicate ca principal dezavantaj al apartenenței la UE;
🇪🇺66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum;
🇪🇺78% consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent;
🇪🇺51% dintre români au încredere multă și destul de multă în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar;
🇪🇺23% văd o Uniune Europeană mai unită și mai puternică în viitor, 44% cred că va rămâne la fel cm este acum, în timp ce 32% sunt de părere că UE se va dezintegra treptat.