ReMinds Learning

𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞-𝐚𝐦 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐭 𝐢̂𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐢 𝟏𝟓-𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐦 𝐚𝐜𝐮𝐦.

Am făcut tot ce ni s-a spus că e bine să facem.

Am învățat.
Am muncit mult.
Am crescut copii.
Am făcut voluntariat.
Am votat.
Am scris proiecte.
Am lucrat cu noi.

Și, la un moment dat, la 30-40+, ne-am trezit cu o întrebare simplă și incomodă:

Și acum?

Deja am trecut prin oboseala ascunsă de performanță.
Ori prin burnout-ul din spatele lui „mă descurc eu cumva”.
Sănătatea nu mai e ca la 20, iar viața digitală ne izolează în bule în loc să ne apropie.

De câteva ori ne-am fi dorit să oprim tot și să o luăm de la capăt.
Să facem altfel.

Dar într-o lume tot mai grăbită, ne lipsesc spațiile pentru adulții ca noi.
Grupurile unde să poți spune că vrei altceva, fără să fii judecat.
Locurile unde să fii mai mult decât părinte sau profesionist.
Contextul în care să înveți din nou, la 30, la 40 sau între vârste, fără rușine.
Să cauți resurse pentru lumea din prezent, alături de alți adulți ca tine.

Așa a apărut 𝐑𝐞𝐌𝐢𝐧𝐝𝐬.

Un 𝐡𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐯𝐚̆𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐥𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝟑𝟎–𝟒𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢.
Un spațiu unde poți să cauți.
Să înveți.
Să te reinventezi.
Sau pur și simplu să exiști offline alături de alții ca tine.

Pornim din căutările noastre, și @‌Adriana.
Pornim și din încrederea că nu suntem singurele.

Începem simplu: 𝐯𝐫𝐞𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆𝐦.
Am făcut un formular scurt despre nevoile generației noastre.

Dacă simți că te regăsești, ajută-ne să construim.
Completează 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐧𝐨𝐧𝐢𝐦 care te așteaptă în primul comentariu.
Spune-ne cm e pentru tine vârsta de mijloc.

Pentru că lumea pentru care ne-am pregătit e diferită și avem nevoie de ancore să existăm cu blândețe și curaj în ea.

Salutare!

Am revenit din vacanță direct într-o drumeție în pădure și începem anul cu un nou “blockbuster”.

Am luat-o la pas cătinel, să se obișnuiască picioarele cu terenul denivelat, corpul să-și găsească echilibrul și mintea să se elibereze de zgomot.

Când mergi încet și îți îndrepți atenția în mod activ spre pași, spre mișcarea corpului, asculți sunetele din jur, să observi o veveriță devine un lucru obișnuit.

Obișnuit și totuși uimitor. Te oprești, cu cea mai joasă voce pe care o ai îi anunți și pe ceilalți și ajungi să o privești - copil și adult. E noul film, e jocul viu.

Capul tace, zgomotul se golește.
Sufletul se umple. De viață. De liniște.

Să aveți un an cu poteci line, păduri verzi și răcoritoare și momente în care sufletul și mintea își găsesc liniștea.

Salutare, prieteni!
A trecut ceva vreme de când nu am mai spus nimic pe aici. Nu ne propunem să o facem mai des decât ne lasă resursele de timp și energie dar parcă e prea liniște-n grădina din online.

𝐂𝐮𝐦 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞𝐦?
În multe feluri. Veseli și vesele, triști și triste, mai cu stres, mai cu relaxare, mai cu muci, mai cu explorare. Suntem cu de toate și-n timpul scurs în offline învățăm tot mai bine să (ne) ținem spațiul pentru tot ce vine.

Am reușit să punem cap la cap 2 întâlniri de gașcă mare, copii și adulți. Una mai cu adulții, una laolaltă. Povestim și despre ele, cât de curând.
Am adus în orar materii noi și entuziasm vechi. Da, avem orar, structură, planuri de învățare și din când în când și câte o evaluare.

𝐂𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐦 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐬̦𝐢 𝐧𝐞 𝐞 𝐭𝐨𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐜𝐚̆-𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐢?
Învățarea naturală. Ce înseamnă asta, concret, o să tot povestim. Pentru acum lăsăm doar un indiciu: cicluri. Multe multe cicluri.
Așadar pentru cei dintre voi care vedeți mesajul ăsta, încă existăm, natura interioară ne-o căutăm și cu ea tot învățăm!