ProLex

Întâlnire MAI – 26.02.2026 | Despre pensiile militare și realitatea din sistem

Astăzi a avut loc o întâlnire la Ministerul Afacerilor Interne privind proiectul de Ordonanță de urgență referitor la creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

Discuțiile au început cu prezentarea situației economice generale și a necesității reducerii deficitului bugetar. Deși familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională” este exceptată formal de la reducerea directă a cheltuielilor de personal, ordonanța introduce obligația inițierii modificării Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare, prin creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare.

Important: Oug nr 7/2026 prevede adoptarea unui act normativ care să reglementeze creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ. Cum va fi textul, asta depinde exclusiv de ministerele din acest sector de activitate.

În cadrul întâlnirii:
- reprezentanții sindicali au transmis clar opoziția față de o nouă modificare a condițiilor de pensionare;
- s-a confirmat că NU există, în acest moment, un proiect de lege finalizat;
- informațiile apărute pe rețelele sociale despre un proiect deja stabilit au fost infirmate;
- ⁠reprezentanții ProLex au susținut ca polițiștii ar lucra în continuare în poliție și după îndeplinirea vârstei de pensionare dacă vor primi beneficii, cel puțin egale ca cele avute înainte de plafonare. Și atunci aveau dreptul de a ieși la pensie, iar statistica a demonstrat ca nu se grăbeau să iasă la pensie și nu aveam acest deficit de personal. Guvernanți preferă să obțină rezultate prin constrângere, deși putem ajunge la același rezultat prin stimulare. În orice variantă, statul iese în câștig financiar dacă stimulează polițiștii să lucreze peste vârsta de pensionare decât să plătească pensia + salariul unui nou angajat.
- reprezentanții MAI au precizat că un grup de lucru interministerial urmează să fie constituit începând cu 02.03.2026, cu participarea a doi reprezentanți sindicali.

Realitatea ignorată în discuțiile publice:
- vârsta standard de pensionare crește deja etapizat prin legislația în vigoare (Legea nr. 282/2023);
- sistemul MAI realizează lunar economii semnificative prin:
✔ neaplicarea integrală a legii salarizării;
✔ chirii și normă de hrană neactualizate;
✔ sporuri înghețate;
✔ deficit de personal de aproximativ 22%.

Practic, economiile există deja, iar ținta de reducere a cheltuielilor este, în mare parte, atinsă prin realitățile sistemului.

S-a invocat necesitatea alinierii la modele europene privind pensiile de serviciu. Dacă vorbim însă despre aliniere, aceasta trebuie să fie completă: condiții de muncă, nivel de salarizare, dotare, protecție profesională și drepturi sindicale comparabile. Egalitatea nu poate funcționa selectiv.

Tot mai mulți polițiști transmit îngrijorări reale: incertitudinea legislativă și modificările repetate ale regulilor de pensionare afectează stabilitatea profesională și determină inclusiv intenții de plecare din sistem. Astfel de decizii nu pot fi luate fără analize serioase privind impactul asupra resursei umane și asupra speranței de viață specifice profesiei.

Schimbările majore într-un sistem esențial pentru siguranța publică trebuie construite prin dialog real, predictibilitate legislativă și respectarea echilibrului dintre obligații și drepturi.

Dialogul trebuie să continue — dar pe baze reale, transparente și fundamentate.

Comunicat de presa referitor la dezbaterile politice din mass-media privind vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor

Sindicatul Național Pro Lex constată că dezbaterile politice recente din mass-media referitoare la vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor reprezintă un subiect artificial, amplificat mediatic, care riscă să deturneze atenția opiniei publice de la problemele reale și urgente ale societății românești.
Regimul pensiilor militare a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, act normativ care prevede, în mod expres, majorarea etapizată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, în perioada 2031–2035, precum și instituirea unei perioade tranzitorii clare, inclusiv sub aspectul modului de calcul al pensiei. Aceste modificări au fost adoptate în baza angajamentelor asumate de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și respectă exigențele de predictibilitate și securitate juridică, consacrate de Constituție și constatate ca obligatorii în jurisprudența Curţii Constituționale a României.
În acest context, Pro Lex atrage atenția că adevărata problemă, ignorată constant de decidenții politici, nu este vârsta de pensionare, ci lipsa unor mecanisme eficiente de stimulare a militarilor și polițiștilor pentru a rămâne în activitate, în condițiile în care starea de sănătate le permite. Astfel de măsuri au existat anterior modificărilor legislative din anul 2017 și au contribuit la menținerea în sistem a unor profesioniști cu experiență.
Sindicatul Național Pro Lex a solicitat în mod repetat reintroducerea acestor mecanisme de stimulare, întrucât realitatea demonstrează nevoia acută de personal experimentat, atât pentru îndeplinirea atribuțiilor operative, cât și pentru formarea și îndrumarea noilor generații de angajați din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, asemenea măsuri ar contribui semnificativ la reducerea deficitului de personal, deficit care nu poate fi acoperit exclusiv prin recrutări din sursă externă.
Pro Lex subliniază că orice comparație între sistemul de pensii al militarilor și polițiștilor din România și cele din alte state membre ale Uniunii Europene este lipsită de relevanță, dacă nu sunt avute în vedere elemente esențiale precum speranța de viață (62,5 ani), structura carierei profesionale care nu prevede relocarea în alte locuri de muncă după o anumită vârstă sau stare de sănătate şi nici o predictibilitate de evoluţie în carieră, regimul incompatibilităților și condițiile concrete de muncă (ture, repaus săptămânal şi sărbători legale, condiții meteo, stres profesional, munca pentru mai multe persoane în condițiile deficitului de personal de 27% media pe minister, pericol). Apreciem ca fiind relevantă scăderea interesului cetățenilor de a mai urma această profesie, fapt constatat la concursurile de recrutare şi şcolarizare.
În acest sens, este necesar a se reaminti faptul că anumite categorii profesionale, precum polițiștii din structurile de poliție judiciară, se află sub un regim sever de incompatibilități, neavând dreptul de a desfășura nicio altă activitate, remunerată sau neremunerată, indiferent dacă aceasta are sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu. Sunt interzise inclusiv activități precum participarea în proiecte cu finanțare europeană, activități sportive (antrenori sau instructori), cultural-artistice, implicarea în ONG-uri sau exercitarea unor profesii liberale.
Sindicatul Național Pro Lex consideră că dezbaterile oneste și responsabile trebuie să vizeze soluții reale pentru stabilitatea și eficiența sistemului, nu teme false sau prezentate trunchiat, care nu fac decât să alimenteze confuzia și tensiunile sociale.

Compensația pentru chirie poate fi acordată și pentru plata ratei la creditul ipotecar al noului apartament

Sindicatul Pro Lex a obținut o hotărâre definitivă la Curtea de Apel București, prin care s-a recunoscut dreptul polițistului C.D., din cadrul MAI – Direcția Audit, membru de sindicat, la compensația pentru chirie sub forma plății ratei aferente creditului imobiliar ipotecar.

Instanța a stabilit că acest drept se acordă începând cu data achiziției imobilului, chiar dacă polițistul a deținut anterior o locuință în aceeași localitate, locuință pe care a vândut-o pentru a contracta un credit ipotecar și a achiziționa un nou apartament.

De reținut: polițistul deținea locuința anterioară înainte de angajare, fără a fi beneficiat anterior de compensație pentru chirie sau de plata vreunei rate aferente unui credit imobiliar.

Decizia confirmă că vânzarea unei locuințe și achiziția alteia prin credit ipotecar nu înlătură dreptul la compensație.