Muzeul Virtual

Ordinul ''Pour le Mérite'', în grad de cavaler, care i-a aparținut regelui Carol I al României.

Colecția: Cabinetul Numismatic și Tezaur Istoric (MNIR)
Perioadă: A doua jumătate a secolului XIX
Material: aur, email, pânză
Technică: turnare, emailare, țesere
Greutate: 17,38 g

Ordinul a fost fondat la 8 mai 1665 sub numele de "Ordinul Generozității Casei de Prusia". În anul 1740 a fost reorganizat de regele Frederick al II-lea, care l-a redenumit ''Pour le Mérite''. Din anul 1810 a fost acordat doar militarilor, iar din 1842 s-a adăugat o clasă pentru merite civile în știință și arte. Până în anul 1866 avea un singur grad, de cavaler, care se purta în comandorie, numărul membrilor fiind de 30. Din acel an, regele Wilhelm I a introdus și gradul de Mare Cruce. Panglica era neagră cu lizieră albă.
Este unul dintre cele mai prețuite ordine din spațiul germanic, dar și din Europa.

👉 http://www.capodopere2019.ro/ordinul-pour-le-merite.html

Această piesă deosebită poate fi admirată în expoziția temporară "Capodopere din patrimoniul MNIR", deschisă pentru publicul vizitator.

Alexandru Dimitrie Ghica (1796 – 1862), tablou din colecția Muzeului Național de Istorie a României.

Alexandru Dimitrie Ghica, frate al lui Grigore Dimitrie Ghica, a fost primul domn regulamentar al Ţării Româneşti (între anii 1834 și 1842). Ar fi trebuit să fie numit, conform Regulamentului Organic, de o Adunare obştească extraordinară, însă datorită convenţiei speciale din ianuarie 1834 de la Petersburg, s-a hotărât în mod excepţional ca domnii Moldovei şi Munteniei să fie numiţi de către ruşi şi turci. În timpul domniei, s-a preocupat de construirea de şcoli și de organizarea armatei, iar în anul 1834 a înfiinţat oraşul Alexandria, unde este și înmormântat.
A fost, totuși, contestat pe plan intern din cauză că a domnit sub influența rușilor, fiind chiar organizate două conspirații împotriva sa, una condusă de Ion Câmpineanu (1838-1839), ce urmărea obținerea independenței Principatelor și unirea lor sub conducerea lui Mihail Sturdza, domnul Moldovei, și una de Mitică Filipescu (1840), mai radicală, urmărind înlăturarea lui Ghica și instituirea unei republici independente. Ambele au fost însă descoperite, iar liderii, arestați. În 1842, domnul a propus Adunării Obștești reglementarea regimului prestațiilor în muncă ale țăranilor. Răspunsul Adunării, prezentat de Alexandru Vilara și Gheorghe Bibescu și trimis Porții și Rusiei, în virtutea dreptului deputaților de a adresa puterilor suverană și protectoare plângerile lor legate de domn, conținea o serie de învinuiri privind guvernarea lui Alexandru Dimitrie Ghica. Ca urmare, Poarta și Rusia au realizat o anchetă, în baza căreia domnul – ce pierduse susținerea Rusiei după ce ajutase la înăbușirea unei răscoale sârbo-bulgare – a fost destituit (7 octombrie 1842), fiind înlocuit cu Gheorghe Bibescu.
Mai târziu, a fost și caimacam al Țării Românești între iulie 1856-octombrie 1858, perioadă în care a susţinut făţiş unirea dintre cele două ţări române.

Detalii tehnice:
Datare: jumătatea secolului al XIX-lea
Artist: anonim, atribuit lui Ion Negulici
Tehnică: ulei pe pânză
Colecția: MNIR
Nr. inventar: 101791

Vă invităm să descoperiți "Galeria Portretelor", unul dintre proiectele virtuale ale Muzeului Național de Istorie a României.
👉 https://galeriaportretelor.ro/