Dr. David Marica

1. Două kiwi pe zi au fost studiate în constipație și pot ajuta tranzitul intestinal. În unele studii au fost comparabile cu psyllium și pot fi mai bine tolerate de persoanele care se balonează ușor.
2. Chiar dacă tu crezi că este „doar de la hemoroizi”, sângele în scaun trebuie investigat. Hemoroizii sunt frecvenți, dar nu explicăm automat orice sângerare prin ei. În funcție de vârstă, simptome, istoric familial și context, poate fi nevoie de colonoscopie ca să excludem cauze mai serioase.
3. Spuneți-le și soților voștri: statul pe WC nu ar trebui să devină pauză de telefon. Dacă ai nevoie de 20 de minute, împingi, forțezi și stai zilnic acolo, probabil e o problemă de tranzit, nu o normalitate.
4. Majoritatea oamenilor nu trebuie să scoată glutenul din alimentație doar pentru că e la modă. Dietele fără gluten, când nu sunt necesare medical, pot ajunge mai sărace în fibre și nu sunt automat mai sănătoase. Glutenul se evită clar în boala celiacă, alergie la grâu sau în anumite cazuri de sensibilitate non-celiacă, nu preventiv, la toată lumea.
5. Anemia prin deficit de fier nu înseamnă doar „iau fier și gata”. Trebuie aflat de ce a apărut. La femeile tinere, cauzele ginecologice sunt foarte frecvente și trebuie luate în calcul, mai ales când există menstruații abundente sau sângerări anormale. Dar dacă există simptome digestive, scaune modificate, dureri abdominale, scădere în greutate, sânge în scaun sau lipsa unei explicații clare, se investighează și digestiv. La bărbați și la femeile aflate la menopauză, anemia feriprivă ridică mai des suspiciunea unei cauze digestive și nu ar trebui tratată luni întregi doar cu fier, fără să se caute sursa.
6. Suplimentele „naturale” nu sunt automat sigure. Extractele concentrate, inclusiv turmeric sau ceai verde în doze mari, pot fi asociate cu afectare hepatică. Nu e același lucru cu puțin turmeric în mâncare sau o cană de ceai verde.

⚠️Postare educativă. Nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai sânge în scaun, anemie prin deficit de fier sau simptome digestive persistente, discută cu medicul tău.

Anemia feriprivă înseamnă, pe scurt, că organismul nu are suficient fier pentru a produce hemoglobină în cantitate normală.

Dar partea importantă este alta: deficitul de fier nu apare „din senin”.

Uneori cauza este evidentă, cm se întâmplă în menstruațiile abundente, în sarcină, în perioadele de creștere sau atunci când aportul alimentar este insuficient.

Alteori, cauza este mai puțin vizibilă: pierderi mici și repetate de sânge din tubul digestiv, gastrită, ulcer, polipi, boli inflamatorii intestinale, boală celiacă, intervenții bariatrice sau probleme de absorbție, etc.

De aceea, la un pacient cu anemie feriprivă nu este suficient să spunem doar „ia fier”. Fierul poate corecta analizele, dar dacă nu găsim cauza, problema poate reveni.

În special la bărbați și la femeile aflate la menopauză, deficitul de fier trebuie să ridice întrebarea: există o pierdere de sânge undeva, inclusiv digestiv?

Ai aflat că ai Helicobacter pylori și nu știi ce urmează?

În primul rând, nu intra în panică. Un test pozitiv nu înseamnă automat ceva grav. Mulți oameni au această bacterie ani de zile fără să aibă simptome. Dar nici nu este genul de rezultat pe care îl ignori, pentru că H. pylori poate produce gastrită, ulcer gastric sau duodenal, anemie și, la un procent mic dintre pacienți, poate fi implicat în complicații mai serioase.

De ce vorbim atât de mult despre ea? Pentru că H. pylori nu este doar „o bacterie la stomac”. Este una dintre cele mai importante cauze de ulcer și unul dintre factorii de risc pentru cancerul gastric. Asta nu înseamnă că toți pacienții cu H. pylori vor face cancer gastric. Nici pe departe. Înseamnă doar că, atunci când bacteria este depistată, merită tratată corect și nu lăsată acolo ani de zile.

Există și tulpini diferite de H. pylori. Unele au factori de virulență, cm sunt CagA sau VacA, care se pot asocia cu inflamație mai severă și cu risc mai mare de complicații. H. pylori este asociat și cu limfomul gastric de tip MALT, dar trebuie spus clar: este o complicație rară, nu ceva ce se întâmplă la majoritatea pacienților cu test pozitiv.

Cum se ia? Cel mai probabil prin contact apropiat, salivă, mâini contaminate, apă sau alimente contaminate. De multe ori infecția apare în copilărie și poate rămâne în stomac ani de zile dacă nu este tratată.

Cum o previi? Prin igiena corectă a mâinilor, apă și alimente sigure, evitarea folosirii la comun a tacâmurilor, paharelor sau periuței de dinți. Nu există o metodă perfectă de prevenție și, în prezent, nu avem un vaccin disponibil pentru H. pylori.

Trebuie testați și ceilalți membri ai familiei? La adulții care locuiesc în aceeași casă cu o persoană pozitivă, merită discutată testarea pentru infecție activă. Asta înseamnă test respirator, antigen f***l sau biopsii la endoscopie, nu doar anticorpi din sânge. Anticorpii pot rămâne pozitivi și după o infecție veche, deci nu sunt cea mai bună metodă pentru a spune dacă bacteria este activă acum.

La copii lucrurile sunt mai nuanțate. Nu testăm automat orice copil doar pentru că un părinte are H. pylori. La copii indicațiile sunt mai stricte și se discută cu medicul, mai ales dacă există simptome importante, ulcer sau istoric familial de cancer gastric.

Ce faci dacă ai test pozitiv? Nu iei antibiotic random și nu alegi schema de pe internet. Tratamentul trebuie stabilit medical, pentru că rezistența la antibiotice este o problemă reală. De obicei, tratamentul combină medicamente care scad aciditatea cu antibiotice și uneori bismut, în funcție de istoricul pacientului, alergii, tratamente anterioare și rezistența locală.

Și încă un lucru foarte important: după tratament trebuie verificat dacă bacteria a dispărut. Nu este suficient să termini pastilele și să presupui că s-a rezolvat. Eradicarea se confirmă prin test respirator, antigen f***l sau, în anumite situații, prin biopsii la endoscopie.

Unde intră endoscopia? Endoscopia poate depista H. pylori prin biopsii și, mai important, poate arăta ce se întâmplă în stomac: gastrită, ulcer, atrofie, metaplazie, sângerare sau leziuni suspecte. Nu toți pacienții cu H. pylori au nevoie de endoscopie imediat, dar dacă ai anemie, scădere în greutate, vărsături persistente, dificultate la înghițire, scaune negre, vărsături cu sânge, simptome care persistă sau istoric familial de cancer gastric, discută cu un gastroenterolog.

Pe scurt: H. pylori se tratează. Dar se tratează corect, cu schemă medicală, verificarea eradicării, testarea adulților din aceeași casă când este cazul și endoscopie atunci când există indicație.

Salvează postarea ca să știi pașii corecți, distribuie-o cuiva care a primit test pozitiv și lasă-mi în comentarii dacă ai avut vreodată această bacterie.

Această postare are scop educativ și nu înlocuiește consultul medical.