Grecu Partners

`

Vedem frecvent companii care folosesc titulaturi interne sofisticate, dar evită actualizarea documentelor de muncă. În practică, angajatul conduce echipe, aprobă bugete și negociază contracte, însă în CIM apare o funcție de execuție. Diferența pare administrativă. Până apare un litigiu.

Într-o speță soluționată recent de Curtea de Apel București, salariata fusese recrutată pentru o poziție de conducere, dar încadrată formal ca agent de vânzări. Ulterior, a preluat efectiv conducerea departamentului, fără act adițional care să reflecte modificarea funcției. Când compania a invocat o "reorganizare", instanța a verificat nu doar organigrama, ci și realitatea operațională.

Aici apare eroarea pe care multe companii o subestimează: dacă omul are responsabilități de management, dar documentele îl țin artificial pe o funcție inferioară, riscul nu mai este doar de conformare HR. Devine problemă de probatoriu, de credibilitate și de cost. În dosarul respectiv, lipsa documentelor economice și reangajarea unei persoane similare au dus la anularea concedierii și plata salariilor până la soluția definitivă.

Uneori, companiile tratează fișa postului și actele adiționale ca formalități administrative. Instanțele nu le tratează la fel.

Cum gestionați în companie diferențele dintre titulaturile interne și funcțiile reflectate oficial în contracte?

Dacă aveți o situație similară, echipa Grecu Partners vă poate ajuta să evaluați riscurile și opțiunile juridice. [email protected] | +40 31 426 0745