AUTISM ROMANIA

1 Iunie. Ziua Copilului.
În aceste zile vedem cu aleșii locali se întrec in promovarea evenimentelor de 1 iunie. Vedem ca se cheltuiesc milioane de lei, în toată țara, pentru activități dedicate copiilor. Da, copiii au nevoie de bucurie, de joacă, de întâlniri, de experiențe frumoase, deși multe sunt de calitate discutabilă.
Dar câte dintre aceste resurse ajung cu adevărat și la copiii cu dizabilități?
Câte dintre evenimentele organizate de autorități sunt adaptate și pentru ei — fizic, senzorial, comunicațional?Câte sunt gândite incluziv, nu doar declarate „pentru toți copiii”?
Probabil că răspunsul cel mai onest îl vor da părinții care ajung la astfel de manifestări. Îi încurajăm să ne scrie aici, pe pagina noastră, cm a fost experiența? Cum au fost primiți copiii lor? Au putut participa, ai fost înțeleși, susținuți? Sau au stat, din nou, pe margine sau chiar acasă?

Știm însă că, atunci când părinții copiilor cu dizabilități cer consiliilor locale sau primăriilor să aloce resurse și pentru copiii lor, pentru acțiuni sau activități recreativ-educative, răspunsurile sunt adesea vagi, amânate sau inexistente.
Nu vorbim aici despre instituții. Nu vorbim acum despre centre de zi pe care autritătile locale au obligația să le dezvolte pentru cei vulnerabili, pentru că mulți copii merg deja la școală — cel puțin teoretic. Nu vorbim despre cereri formulate de asociații pentru finanțarea de diferite proiecte. În țara acesta nu avem asociații în fiecare localitate.. Dar avem copii cu nevoi speciale sau dizabilități în mai toate. Acum vorbim despre activități comunitare regulate sau periodice, adaptate nevoilor lor: activități de weekend, într-un spațiu al primăriei, amenajat corespunzător, unde copiii cu dizabilități să se poată întâlni, să petreacă timp liber, să fie împreună, fără presiunea unui program rigid ca la școală sau la centru. Adică activități organizate de primarii și CL pentru copiii lor speciali, ideal incluzive, dar ADAPTATE nevoilor copiilor special in primul rând.
Și, în același timp, unde și părinții lor să poată respira puțin, să vorbească între ei, să nu mai fie complet singuri și copleșiți.
Pentru că știm prea bine: în România, mulți părinți ai copiilor cu dizabilități nu au aproape niciun moment pentru ei înșiși. Sunt 100% din timp lângă copiii lor, în lipsa unor servicii reale de sprijin, a centrelor respiro suficiente sau a unor condiții acceptabile în cele foarte puține care există.
Iar uneori, acolo unde există o formă de sprijin, accesul este limitat la 2-3 ore, o dată pe săptămână, într-un interval orar în care părinții sunt la serviciu — de exemplu, între 9.00 și 16.00. Adică exact când le este cel mai greu să îl folosească.
De aceea, pentru mulți copii autiști și copii cu dizabilități, 1 Iunie nu este o zi a bucuriei, ci o zi ca toate celelalte: o zi de stat deoparte, acasă, în afara comunității sau merginalizațți în spații „pentru toți copiii„.
În timp ce autoritățile locale cheltuiesc sume mari din taxele și impozitele noastre pentru evenimente publice, prea puține dintre aceste resurse ajung și la copiii cu dizabilități. Uneori, aproape nimic. Poate 0. Poate 0,01%.

Și atunci ne întrebăm, copiii cu dizabilități nu sunt și ei copiii comunității? Nu au și ei dreptul la joacă, la prieteni, la participare?

De 1 Iunie, nu vrem doar marketing, spectacole și fotografii oficiale.
Vrem comunități în care toți copiii contează. Inclusiv cei care au nevoie de sprijin, adaptări, liniște, predictibilitate, accesibilitate și oameni pregătiți să îi primească.

Vă invităm să ne scrieți aici pe pagina:
Cum a fost 1 Iunie pentru copilul vostru? Ați găsit evenimente accesibile și incluzive? Ați simțit că a fost și despre el? Ne-am bucura sa avem exemple de evenimente adaptate și copiilor autiști.

La mulți ani, dragi copii!

Căutăm un AVOCAT care sa fie și părinte al unei persoane autiste. Vrem să ajutăm o altă familie.
Serviciu contra cost.
Mulțumim.

Nu toate formele de ajutor se văd sau sar în ochi. Dar asta nu înseamnă că sunt mai puțin importante.

Consilierea gratuită pentru părinți, informarea corectă și advocacy-ul pentru drepturile persoanelor autiste pot îmbunătăți și acestea vieți, chiar dacă nu oferă „recuperare”.

Dacă ai avut în 2025 venituri din salariu sau pensie (daca aceasta a fost peste 3000 de lei), 🌞redirecționează 3,5% 🌞din impozitul pe venit datorat pe 2025 către AUTISM ROMANIA, prin Formularul 230.
Pe tine nu te costă nimic. Pentru noi înseamnă resurse ca să continuăm. Ajuta-ne și tu să fim de ajutor! 🙏
Mulțumim!

Găsiți formularul varianta electronică în comentariu.