Piata Universitatii

Guvernul Eugen Tomac are șanse reale să obțină votul de încredere al Parlamentului?
Sau ne îndreptăm spre o nouă rundă de „consultări” la Cotroceni, sub tutela lui Nicușor Dan?
Termenul de 10 zile pentru învestirea noului Guvern se apropie de final, iar atenția opiniei publice se concentrează asupra negocierilor politice și capacității viitorului Executiv de a construi o majoritate parlamentară stabilă.
În opinia mea, Guvernul Tomac ar putea fi susținut de parlamentarii PSD, de Grupul Minorităților Naționale și de USR, partid care a colaborat cel mai bine cu Eugen Tomac și PMP. Este posibil ca și parlamentarii UDMR să voteze pentru învestire, însă va fi nevoie și de sprijinul unor parlamentari neafiliați, foști membri ai partidelor POT și SOS România, întrucât liderii AUR și PNL au anunțat că nu votează Guvernul Tomac.
Dincolo de numele miniștrilor sau de programul de guvernare, întrebarea esențială rămâne aceeași: sunt suficiente voturi în Parlament pentru învestirea Guvernului?

Semnificația istorică a zilei de 10 mai – Ziua Independenței României

Ziua de 10 mai este o zi importantă pentru consolidarea României moderne:
• instalarea Principelui Carol I în România - 1866
• proclamarea și oficializarea Independenței României - 1877
• proclamarea Regatului României -1881

Există o distincție importantă între:
• Proclamarea parlamentară a Independenței României– 9 mai 1877
• Promulgarea oficială de către Principele Carol I – 10 mai 1877

9 mai 1877 – Discursul lui Mihail Kogălniceanu – „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare” – reprezintă momentul politic simbolic al proclamării Independenței României. În fața Parlamentului, în calitate de Ministru de Externe, Mihail Kogălniceanu a susținut că Guvernul României consideră că țara a renunțat la statutul de subordonare față de Imperiul Otoman, iar Parlamentul României a proclamat Independența țării.

10 mai 1877 – În mod oficial, este declarată Independența României. Principele Carol I al României a promulgat „Declarația de Independență” votată de Parlament cu o zi înainte. Proclamarea Independenței a fost primită cu entuziasm atât de locuitorii țării, cât și de românii din provinciile istorice aflate încă sub dominație străină.

Luptele de la Rahova, Grivița și Plevna (localități aflate astăzi pe teritoriul Bulgariei) reprezintă episoade cruciale ale Războiului de Independență al României (1877–1878), în cadrul căruia Armata Română a avut un rol decisiv, obținând victorii importante împotriva trupelor otomane.

Semnificația istorică a zilei de 10 mai pentru Regatul României
În discursul public și simbolic, este utilizată formularea „10 mai 1881 – Proclamarea Regatului României”.
• 10 mai 1866 – Sosirea și instalarea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca Domnitor al României;
• 10 mai 1881 – Proclamarea Regatului României;
• 10 mai 1881 –Ceremonia de încoronare a lui Carol I ca Rege al României. Încoronarea efectivă a avut loc la data de 10 mai 1881, după proclamarea Regatului României prin lege, în luna martie 1881.

Coroana Regelui Carol I este realizată din oțelul unui tun otoman capturat la Plevna și reprezintă unul dintre cele mai importante simboluri ale Independenței României.

În anul 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 189/2021, care prevede că: „Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României.

În perioadele 1866-1916 și 1918-1947, ziua de 10 mai – “Ziua Regelui” sau „Ziua Regalității” a fost Ziua Națională a României. În anul 1917 a fost interzisă „Ziua Regelui” din cauza ocupației germane a României.

Începând cu anul 1947 „Ziua Regelui” este interzisă definitiv de regimul comunist după abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României.

În timp ce Nicușor Dan organiza la Cotroceni „consultări” cu liderii coaliției de guvernare, liderii Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au anunțat că au ajuns la un acord verbal pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
📌 PSD și AUR împreună cu parlamentarii foști membri ai POT și SOS (grupați în Grupul PACE) au strâns 233 de semnături în timp record pentru depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
📅 Vot decisiv: 5 mai 2026
Azi, Sorin Grindeanu a mutat decisiv, i-a dat șah-mat lui Nicușor Dan și a demonstrat că este un lider politic mai abil decât Bolojan și Fritz. Chiar dacă au fost foarte multe voci împotriva escaladării etapizate a conflictului politic dintre PSD și premierul Bolojan, unii pesediști preferând un război tip „blitzkrieg”, respectiv retragerea sprijinului politic să fie urmată imediat de depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament, alianța PSD-AUR a resetat scena politică.
Această alianță ad-hoc dintre PSD și AUR deschide calea unei guvernanțe PSD-AUR cu un posibil Premier Grindeanu. Conform declarațiilor lui George Simion, apogeul crizei politice implică în mod evident organizarea alegerilor parlamentare anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan.
În acest context politic, metafora lansată de Călin Georgescu „cireșul înflorește la finalul lunii aprilie” poate fi descifrată ca o posibilă soluție la actuala criză politică: susținerea unui Guvern de Uniune Națională (PSD-AUR-PNL).
Singura soluție politică a lui Nicușor Dan în această așa-zisă „mediere” între forțele politice din fosta coaliție de guvernare (PSD-PNL-UDMR-Minorități) este de a-l convinge pe Bolojan să își prezinte demisia de onoare din funcția de Premier, înainte de votarea moțiunii de cenzură. Din păcate, Nicușor Dan nu are forța de convingere a lui Băsescu și nici nu are susținerea sistemului, măcar la nivelul lui Johannis, și poate rămâne fără mandatul de Președinte înainte de termen, după plecarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.