ARCEN

Sâmbătă seara, La Mița Biciclista a fost plină până în stradă. O coadă aproape până în B-dul Dacia. Sala mare, un mare ring de dans. Expoziția, deschisă până la miezul nopții.

O casă restaurată poate schimba în bine viața și ritmul unui întreg cartier. La Mița Biciclista face asta de 3 ani, punând lumină pe zona Amzei. Nici discuțiile despre pietonalizarea zonei și a intersecției de peste drum, nici efervescența cartierului de azi nu ar fi existat fără noi. Și mai ales fără voi, care ne treceți pragul cu miile, lună de lună.

O casă care a stat optzeci de ani în tăcere. Face acum zgomotul cel mai frumos: zgomotul orașului viu.

Așa a fost seara de sâmbătă La Mița Biciclista.

Un gazetar din 1997 nu ezita să scrie că Piața Amzei avea cea mai frumoasă hală de flori din capitală. Nu doar frumusețea florilor era vestită, ci și varietatea lor: puteai cumpăra aici de la garoafe și bujori la orhidee, de la buchete de maci, liliac alb, violet și bătut, la frezii, gladiole, cale și crini. Sau lalele negre. La sfârșit de an școlar, florăresele lucrau de zor împletind pentru premianți coronițe din flori de câmp, floarea miresei, ramuri de merișor, și chiar orhidee imperială. O întreagă lume înmiresmată, plină de zumzet și pitoresc.

Amintirile, culorile, parfumurile cartierului sunt nenumărate. Proiectul Amzei District 2030 e viziunea ARCEN de revitalizare a acestei zone istorice esențiale a capitalei.

Morcovi, păstârnac, ardei iuți și grași, ceapă, verdețuri – ofertă variată pe o tarabă din Piața Amzei în 1994.

Un articol publicat în același an în „Libertatea” ne oferă câteva cifre privind dimensiunile și activitatea pieței: pe o suprafață de 4.000 mp, se aflau 400 de tarabe din beton, pe care își expuneau zilnic marfa în fața cumpărătorilor exigenți, în medie, câte 200-300 de producători. Piața Amzei era preferată mai ales de producătorii de rădăcinoase din Vidra, Copăceni şi sârbii din Băleni; merarii din Cândeşti, Voineşti, Piteşti, oierii din Jina şi Sibiu.

Dispunea de o hală destinată legumelor și fructelor, un sector de tarabe improvizate pentru micii producători, o hală de flori și una de brânzeturi. Piața agroalimentară era înconjurată de un lanț de magazine specializate în mezeluri, lactate, panificație.

Din punct de vedere al afluenței, era cea mai mare piață din sectorul I și a doua din București, după Obor. Existau și personaje celebre ale locului, cm ar fi Elena Manițiu din Poiana Sibiului, supranumită de cumpărători „ciobănița cu brânză de aur”. În trei zile, reușea să vândă o tonă de telemea. Un alt personaj cunoscut era „Merărița din Cândești”, Sasu Cecilia, o femeie „micuță la stat, dar foarte mare la sfat”, care vindea de 15 ani mere în Piața Amzei, fiind apreciată pentru prețurile mici ale merelor Ionatan, Golden și... Frumosul de Voinești.

Ce amintiri aveți cu și din Piața Amzei?

| Cartierul Amzei este alcătuit din straturi de istorie trăită și arhitecturală. Amzei District 2030 este proiectul ARCEN de revitalizare a acestei zone extrem de valoroase a capitalei, cu ajutorul comunității și pentru comunitate.

Foto: Agerpres/ Eugen Enăchescu