La Chiorpec

I-am făcut poza asta acum fix 8 ani. Primăvara era preferata lui, cu casa plină de lalele și-o ciorbă de lobodă mereu pe foc. Liviuț, mereu aici cu lumina ta. 🤍

🖤 toată viața învățăm să avem curaj.

Prezența ta
- în soare, în lună - se numește oare memorie? sa fie memoria însuși universul?
Unde existăm cu adevärat?
Cine se naște si se reproduce?
Amintirea. (Țipă ca un animal.)

Nina Cassian

Azi sigur ai fi fost la Matache, după lobodă și urzici.
💚

Un dor ce nu poate fi măsurat, darămite pus în cuvinte. Râsul tău încă mai are ecou în multe încăperi, cine ascultă cu inima știe. Ce bucurie că te-am avut, fiecare din noi, în viața sa. 🖤

Un an fără tine, Liviuț.
Habar n-am când a trecut, că tu n-ai plecat niciodată din noi.