ArhiTur

https://patrimonescu.ro/products/arhitur-mahalaua-mantuleasa?_pos=38&_sid=6417960c4&_ss=r

Ceea ce numim astăzi Strada Mântuleasa este de fapt o mică porțiune din ceea ce a fost odinioară, ea pornea din Calea Călărașilor (fostul Podul Vergului) și se continua sinuos până în Calea Moșilor. Stradela Mântuleasa este cea care se deschide mai târziu în latura Bisericii Mântuleasa, astăzi fiind cunoscută ca strada Pictor Romano (primele numere pare). De altfel și primele numere ale străzii de altădată Mântuleasa sunt astăzi ”ascunse” în istoria străzii Pictor Luchian, stradă pe care familia pictorului nici măcar nu a locuit.

Târziu i s-a încorporat Mântulesei strada Ventului, adică tronsonul de astăzi din intersecția cu Plantelor până în Bulevardul Carol I. Investigația de arhivă a scos la lumină istorii despre terenuri, case de arhitecți, negustori de diferite etnii, pensionate de fete, o școală de băieți celebră, moșteniri și drame de familie. Nr. 2/2021 (XV) încearcă astfel să prezinte straturile istorico-arhitecturale ale acestei zone, descoperindu-i pe locuitorii și creatorii clădirilor, lăsând în urmă aura de mister a legendelor urbane sau a literaturii lui Mircea Eliade.

ArhiTur - Mahalaua Mântuleasa Ceea ce numim astăzi Strada Mântuleasa este de fapt o mică porțiune din ceea ce a fost odinioară, ea pornea din Calea Călărașilor (fostul Podul Vergului) și se continua sinuos până în Calea Moșilor. Stradela Mântuleasa este cea care se deschide mai târziu în latura Bisericii Mântule...

https://patrimonescu.ro/collections/editura-istoria-artei/products/arhitur-strada-bati-tei-elegan-a-unei-lumi-disparute-nr-1-2023-xx

Arhitur - Strada Batiștei, eleganța unei lumi dispărute - nr. 1/2023 ( Strada Batiștei se întindea odinioară din strada Colței, de la fosta Biserica Enei până în strada Teilor, azi însă Ansamblul de arhitectură B-II-a-B-18093 este delimitat de Bulevardul N. Bălcescu și strada Vasile Lascăr. Numele străzii, preluat de la cel al bisericii, are două posibil...

ArhiTur 1 din 2025 Parcul Bonaparte

După modelul parcelărilor Louis Blanc şi Alexandru Filipescu, doi bancheri belgieni, Josse Allard şi Eugen Baelde, au ideea realizării unui proiect de mare anvergură în nordul Bucureştiului, începând cu 1913.Cea mai uşoară şi profitabilă acţiune a fost copierea modelului de succes, achiziţionarea de terenuri virane în apropiere şi împărţirea lor, apoi racordarea la parcelarea Filipescu. Numele de „Parcul Bonaparte“ face trimitere la adresa proprietății în Şoseaua Bonaparte nr. 21, terenul întinzându-se de la Aleea Blank până în Şoseaua Herăstrău (azi Calea Dorobanţilor).

Evenimentele politice şi economice dau însă peste cap planurile oamenilor de afaceri astfel încât abia în 1921 parcelarea începe să fie dezvoltată de către Societatea Inginerilor Asociați, noua proprietară. Din 1922, anul încoronării perechii regale a României Mari, parcelarea a fost redenumită „Regele Ferdinand I“, iar aleile au primit vremelnic numele membrilor Familiei regale române.

Numărul 1 din 2025 are 64 pagini interior, format 21 cm cu 21 cm și ilustrație color.



Cuprins

Argument

Parcelarea Bonaparte/Ferdinand

Strada Paris, Roma, Londra, Washington, Varșovia, Haga, Belgrad, Praga, Berna

Echipă

Coordonare cercetare și autor text: Oana Marinache

Fotografii de arhivă și pe teren: Alina Havreliuc, Livia Petrescu, Rodica Stan, Raluca Tănăsescu, Oana și Ion Marinache

Concept grafic: Cristian Oprea

Adresăm mulțumiri tuturor celor care au donat în cursul anului 2025, fondurile fiind folosite la tiparul acestui număr.

Comenzi directe: [email protected]