Rose_FAMP

PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ: GUVERNUL PREVEDE CHELTUIELI CU EDUCAȚIA DE 2,3-2,4% DIN PIB PÂNĂ ÎN 2070

Guvernul prevede cheltuieli cu educația de 2,3-2,4% din PIB pentru următorii 50 de ani, potrivit Programului de convergență 2022-2025, aprobat prin memorandum pe data de 4 mai 2022. În ședința respectivă fiecare ministru a stat alături de un tănăr stagiar, la masa Executivului, premierul Nicolae Ciucă chiar având o declarație publică despre educație în acea deschidere de ședință.
„Am învățat de la tânărul din dreapta că un tânăr educat astăzi este un adult câștigat mâine. Este clar că avem nevoie să continuăm să investim în educație”, a declarat premierul Ciucă.
Câteva zeci de minute mai târziu acesta aproba un document care prevede că, de la 3,7%/2,5% cât a fost cheltuiala guvernamentală cu Educația în 2020, procentul va scădea la 2,4% în 2030, apoi se menține la 2,3-2,4% din PIB până în 2070. Situația a fost semnalată pe Facebook de președintele ANOSR, Horia Onița.
Cifrele nu sunt puse de formă în tabel, fiindcă cele legate de cheltuielile cu pensiile sau sănătate au creșteri clare, progresează. Toate sunt estimări făcute de Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Prognoză, semnatarii documentului.
„Având în vedere faptul că Programul de convergență trebuie transmis Comisiei Europene, propunem aprobarea programului de convergență 2022-2025, prezentat în anexa acestui memorandum, precum și acordul de transmisie a acestuia la Comisia Europeană”, se arată în memorandum.
Cu toate acestea, în programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB).
Redăm pasajul integral:
„Programul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată”. Pentru operaționalizarea acestui proiect, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată””.
În programul de convergență 2022-2025, la pagina 65, cheltuiala pentru învățământ apare ca fiind 3,7% din PIB în 2020, contrazicând tabelul de mai sus.
România are, prin Legea educației, obligația finanțării cu 6% din PIB pentru Educație încă din anul 2011. Din acel moment, în fiecare an a fost prorogat articolul care prevede acest lucru de toate guvernele care s-au succedat de la acel moment, deși toate au clamat necesitatea finanțării Educației și a investiției în Educație.
Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:
“Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.
Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăncilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației – “problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.
Care sunt OUG prin care aplicarea acordării a 6% din PIB pentru Educație a fost amânată?
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă)
8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 (Guvernul Cîțu).

EUROSTAT: ROMÂNIA RĂMÂNE LIDER ÎN TOPUL CU CEI MAI MULȚI TINERI CARE AU ABANDONAT TIMPURIU ȘCOALA

Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Anul trecut marchează chiar o ușoară îmbunătățire a indicatorului față de 2020 (15,3% față de 15,6%). La nivelul Uniunii Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările membre. Edupedu a scris în 2021 că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.3% în 2021. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, acela de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.
Peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei.
Despre câți tineri este vorba?
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, locuiau în România 1.402.079 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani. Pe indicatorul din 2021, raportat la numărul persoanelor din România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, 214.518 tineri nu terminaseră mai mult de clasa a VIII-a.
Pe 11 ianuarie, într-o emisiune televizată, ministrul Educației vorbea despre așteptări mult mai pesimiste în privința acestui indicator: „Îmi este efectiv teamă de momentul în care vom avea cifrele pe abandon şcolar după această perioadă de criză sanitară. Dacă era unu din patru, ne putem imagina cam unde suntem. Şi atunci, programul naţional de abandon şcolar, care este primul lucru care se face cu adevărat palpabil în România Educată, care presupune 543 de milioane de euro pentru finanţarea a 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală (…) înseamnă o finanţare de circa 2000 de euro per elev”, a declarat Cîmpeanu, citat de news.ro.
La nivelul UE România a fost urmată de Spania și Italia (ambele cu 13%), precum și de Bulgaria, Ungaria și Germania cu 12% fiecare.
Printre țările cu cele mai scăzute procente în 2021 se mai numără Slovenia, Grecia și Irlanda (3%), Lituania și Țările de Jos (5%).