Florin Talpan

La mulți ani, Victor Pițurcă! 🎂🎉
De la golurile de legendă în tricoul Stelei, până la meciurile care ne-au ținut cu sufletul la gură când ai condus Tricolorii — ai scris istorie în fotbalul românesc și rămâi unul dintre marii steliști, care au fost mereu alături de clubul nostru! ⚽🔴🔵
Multă sănătate, fericire și la mulți ani! 🥂
❤️ Hai Steaua! 🇷🇴 Hai România!

Astăzi, 7 mai 2026, aniversăm 40 de ani de la victoria de la Sevilla, datorită rezultatelor excepționale ale sportivilor din 1986, dar și muncii mele începute în anul 2004, când am făcut singur opoziție la marca lui Becali și am înregistrat pe banii mei marca Steaua București.

Prin muncă asiduă, continuă și profesionistă, dusă ani la rând în instanțe, am contribuit decisiv la câștigarea mărcii, numelui și palmaresului Clubului Sportiv al Armatei Steaua București și la câștigarea zecilor de procese intentate de FCSB împotriva clubului și a statului român, în încercarea de a ne fura identitatea.

Fără să mă laud, spun doar adevărul: fără mine, această victorie din anul 1986 nu ar fi fost celebrată astăzi de Clubul Sportiv al Armatei STEAUA, iar acum s-ar fi celebrat „ziua FCSB”. Celor care se laudă astăzi cu rezultatele muncii mele, celor care mă hărțuiesc să renunț, celor care mă sancționează de fiecare dată când câștig un dosar pentru statul român și nu pentru mine, ar trebui să le fie rușine!

Ei știu foarte bine cine sunt, ce am realizat prin munca mea! Opinia publică și suporterii știu, la rândul lor, numele acestor persoane!

Ar trebui să le fie rușine deoarece urmăresc doar capital electoral, în timp ce sunt cu bagajele la ușă, dar încă trag nădejde să rămână și să se folosească de munca mea fără a îmi recunoaște meritele!

Iar cei care astăzi se laudă cu rezultatele muncii și luptei mele nu ar trebui să uite cine a dus această luptă singur, într-o perioadă în care nimeni nu a avut curajul să o facă. Istoria nu poate fi ștearsă, iar adevărul nu poate fi ascuns doar pentru ca ei, nu au curajul să o recunoască!

Eu am ales să lupt pentru identitatea, onoarea și continuitatea Steaua București, indiferent de presiuni, amenințări sau interesele celor care au încercat să profite de această muncă.

Sărbători Pascale binecuvântate!
Fie ca lumina Învierii să vă aducă liniște în suflet, bucurie în inimă și speranță!
Să aveți parte de sănătate, iubire și momente frumoase alături de cei dragi!

Hristos a înviat!

Am mai câștigat încă un dosar împotriva FCSB. Dar cine mai știe numărul dosarelor câștigate ?
Deși rezultatele sunt evidente și dosarele câștigate sunt numeroase, sporul pentru lucrări de excepție de 50% îmi este în continuare refuzat, iar aprecierea celor care ar trebui să o acorde lipsește.

Acum trei ani arătam în fața judecătorilor Curții de Apel București că sesizarea Curții Constituționale a României invocată de FCSB este inadmisibilă.
Instanța a trimis totuși excepția la CCR, iar Curtea a confirmat exact ceea ce am susținut de la început: a respins-o .
Dacă instanța ar fi analizat corect admisibilitatea, s-ar fi economisit ani de procedură, timp și bani.

Citez din apărările formulate atunci :

" Față de excepția de neconstituționalitate invocată prin acțiune, solicităm onoratei instanțe respingerea acesteia ca inadmisibilă și, pe cale de consecință, nesesizarea Curții Constituționale conform art. 23 alin. 6, deoarece textele invocate nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei, având în vedere următoarele considerente:
Înainte ca instanța să analizeze excepția de neconstituționalitate, trebuie să se pronunțe pe excepțiile invocate de noi prin întâmpinare și, mai înainte, considerăm că prioritară este excepția lipsei de interes și a inadmisibilității acțiunii.
Apoi, pe excepția autorității de lucru judecat. Numai după ce toate excepțiile au fost discutate în contradictoriu de părți și au fost respinse, instanța se poate pronunța pe excepția de neconstituționalitate invocată.
Reclamanta indică la fila 3 din acțiune care sunt articolele pe care le consideră neconstituționale, ca mai apoi să prezinte și argumentele pe care se bazează excepția.
Astfel, reclamanta ridică problema cercetării neconstituționalității:
„Art. 3 alin. (1) lit. c) și art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și
Art. 3 alin. (1) lit. d) și art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 republicată privind mărcile și indicațiile geografice.”
Temeiul de drept al excepției îl constituie „art. 16, art. 21, art. 44, art. 45, art. 53 raportat la art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992.”
Față de obiectul excepției, așa cm acesta se regăsește la fila 3, reiterat la fila 4 din cererea de chemare în judecată, față de excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c) și art. 45 din Legea nr. 84/1998 în forma inițială, solicităm onoratei instanțe respingerea acestei excepții ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:
Reclamanta invocă excepția de neconstituționalitate pentru dispoziții legale abrogate, fapt ce contravine dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, deoarece:
„(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.”
Arătăm onoratei instanțe că dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. c) și art. 45 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice în forma inițială au fost abrogate expres prin intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2010 pentru modificarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Față de cele de mai sus, având în vedere că articolele considerate neconstituționale nu mai sunt în vigoare, iar instanța de judecată nu poate soluționa cauza dedusă judecății pe baza unor dispoziții legale abrogate, solicităm respingerea excepției ca inadmisibilă.
Față de obiectul excepției, așa cm acesta se regăsește la fila 3, reiterat la fila 4 din cererea de chemare în judecată, față de excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d) și art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 republicată privind mărcile și indicațiile geografice, solicităm onoratei instanțe respingerea acestei excepții ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:
Așa cm se poate observa, art. 3 din Legea nr. 84/1998 în vigoare la data formulării acțiunii de către reclamantă nu are alin. (1), astfel încât temeiul indicat ca fiind neconstituțional nu poate fi verificat de instanța de judecată.
Este adevărat că art. 3 are în componență lit. d), dar și în acest caz există un impediment major în a admite excepția invocată, deoarece definiția mărcii notorii ce se regăsește la acest articol nu instituie reguli sau proceduri ce trebuie urmate, nu îngrădește niciun drept recunoscut de lege și nu face referire la un drept de proprietate care să fie limitat prin această definiție.
Mai mult, reclamanta FCSB nu deține o marcă notorie având denumirea de STEAUA, ci dorește, prin promovarea acestei acțiuni, ca instanța să constate că reclamanta deține o astfel de marcă, fapt ce demonstrează clar că interesul FCSB nu este unul legitim, ci unul pur teoretic, care încalcă nu numai legislația din România, ci și art. 6 bis din Convenția de la Paris.
Referitor la art. 46 alin. (1) lit. a), pe care FCSB îl consideră neconstituțional, apreciem că această susținere nu poate fi primită, deoarece din dispozițiile acestui articol rezultă clar faptul că el este făcut tocmai în direct acord cu dispozițiile constituționale, în sensul că permite accesul liber la justiție și neîngrădit pentru orice persoană interesată, fără privilegii și discriminări, instanța competentă fiind Tribunalul București.
„(1) Orice persoană interesată poate solicita Tribunalului București, oricând în cursul duratei de protecție a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de marcă dacă:
a) fără motive justificate, într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data înscrierii în Registrul mărcilor, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată sau dacă această folosire a fost suspendată pentru o perioadă neîntreruptă de 5 ani;”
Față de cele de mai sus, solicităm onoratei instanțe ca, prin încheierea ce o veți pronunța, să respingeți excepția ca inadmisibilă."