USR

🚩 Să ceri ca un ministru în funcție 𝘀𝗮̆ 𝗳𝗶𝗲 „𝗶̂𝗺𝗽𝘂𝘀̦𝗰𝗮𝘁”, chiar și într-o formulare pretins metaforică, este un 𝗱𝗲𝗿𝗮𝗽𝗮𝗷 𝗴𝗿𝗮𝘃 pentru orice om public și cu atât mai grav pentru cineva care a condus Guvernul României.

🚨 Domnul Ponta ne amintește din nou de fascinația pe care a avut-o mereu pentru liderii și regimurile autoritare. Poate tocmai de aceea nu mai realizează cât de revoltător este limbajul pe care îl folosește astăzi în spațiul public. România este o democrație, iar într-o democrație adversarii politici se combat cu argumente, nu cu apeluri la violență.

🚩 La fel de grav este că 𝗶̂𝗻𝘁𝗿𝗲𝗴𝘂𝗹 𝘀𝗮̆𝘂 𝗮𝘁𝗮𝗰 𝘀𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗲𝗮𝘇𝗮̆ 𝗽𝗲 𝗼 𝘀̦𝘁𝗶𝗿𝗲 𝗳𝗮𝗹𝘀𝗮̆. Una ușor de verificat și de demontat de oricine este interesat de adevăr, nu de propagandă. Între politică și manipulare există o diferență fundamentală: adevărul.

✊ România are nevoie de lideri care construiesc încredere. Nu de politicieni care încearcă să rămână relevanți prin invective, dezinformare și atacuri personale.

E normal ca oamenii să fie îngrijorați când se discută despre salarii. Dar știi de unde a pornit această 𝗹𝗲𝗴𝗲 𝗮 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝘇𝗮̆𝗿𝗶𝗶 și cine a avut ani la dispoziție să o pregătească?

Ea n-a fost pornită acum, de Guvernul Bolojan, și nici de ministrul interimar ajuns la Muncă de o lună. Este obligație din PNRR, asumată de România încă din 2021 și 𝗮𝗺𝗮̂𝗻𝗮𝘁𝗮̆ 𝘀𝘂𝗰𝗰𝗲𝘀𝗶𝘃 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀̦𝘁𝗿𝗶𝗶 𝗣𝗦𝗗.

☝️ De ce a fost nevoie de o nouă Lege a salarizării bugetarilor, la doar 4 ani de la precedenta lege, adoptată în 2017 și elaborată de Ministerul Muncii din Guvernul Grindeanu, prin Olguța Vasilescu?

👉 Pentru că acea lege a fost modificată - mai exact, au fost introduse tot felul de excepții, sporuri speciale etc. - de peste 40 de ori.

⚠️ „Sistemul de salarizare în sectorul bugetar este nesustenabil” și cuprinde numeroase discrepanțe „ca urmare a modificărilor legislative succesive (…), prin care unele categorii de personal au fost favorizate”, ne atrăgea atenția Comisia Europeană.

📆 Iată cm a decurs procesul de elaborare a acestei legi din 2021 până astăzi:

𝟮𝟬𝟮𝟭: La Ministerul Muncii vine Marius Budăi, de la PSD. Nu se mișcă mai nimic pe această reformă. „Nu este o perioadă ușoară în care să faci acum legea salarizării”, spunea atunci Budăi.

𝟮𝟬𝟮𝟯: La Ministerul Muncii vine Simona Bucura-Oprescu, de la PSD, care anunță: „Avem deja pregătit proiectul de lege”.

𝟮𝟬𝟮𝟰: Ministrul Simona Bucura-Oprescu organizează primele consultări pe marginea proiectului de lege. Lucrează cu experții Băncii Mondiale pentru elaborarea metodologiei.

𝟮𝟬𝟮𝟱: Deficitul bugetar al României explodează sub guvernarea Ciolacu, iar România cere amânarea termenului pentru finalizarea reformei - nu mai erau bani pentru eventuale creșteri salariale. Termenul se mută pentru 2026.

𝟮𝟬𝟮𝟲: Petre-Florin Manole, de la PSD, cel care a preluat mandatul la Ministerul Muncii în iulie 2025, organizează noi consultări pe proiectul legii. În momentul în care miniștrii PSD și-au dat demisia din guvern, ca urmare a moțiunii de cenzură votate împreună cu AUR, Manole declara: „Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar îl va găsi astăzi, când va veni în minister, i-l voi preda personal”.

𝟮𝟬𝟮𝟲: Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, prezintă public proiectul de lege, la 28 de zile de la demisia lui Petre-Florin Manole.

PE SCURT 👉 PSD a creat problema prin legea Olguței Vasilescu, PSD a amânat reforma ani la rând, PSD a lăsat deficitul să explodeze, iar acum încearcă să fugă de responsabilitate. România nu mai poate funcționa cu legi scrise pentru excepții și privilegii. O nouă lege a salarizării este necesară tocmai pentru a readuce ordine, predictibilitate și echitate într-un sistem scăpat de sub control.