Natventurers

Prima carte pentru începători citită spontan și integral de noastră s-a întâmplat să fie la munte, într-un hamac cărămiziu strategic așezat la umbră, într-o după-amiază tihnită de vară, urmând un exemplu sau poate doar o chemare.

S-a cuibărit în hamac lângă mine, fiecare cu cartea ei, și a început să-mi citească cu voce tare din Regatul de Gheață, evident. 😅 Mulțumim, Cristina & Rodi, pentru carte. ❤️

Acasă, hamacul verde ne găzduiește cele mai faine momente de lectură și conectare prin povești, mai ales când avem de petrecut mai mult timp în casă.

Orice moment este perfect de fapt pentru a citi chiar și doar câteva rânduri dintr-o carte. Un drum mai scurt sau mai lung cu metroul, minutele lungi de așteptare la medic sau pur și simplu ca activitate în familie, când fiecare citește din cartea lui, apoi împărtășim și celorlalți curioși ce tocmai am aflat.

Cititul independent este abia la început, așa încât încă mai avem niște ani în care să citim împreună cărțile copilăriei și în care să ne imaginăm propriile povești și aventuri pornind de la ele.

Ce cărți pentru copii v-au făcut astăzi mai luminoasă ? La noi a fost despre vechea noastră prietenă Conni. 🙂

Prima vacanță de schi de când a început școala a fost mai mult despre primăvară, fiind nevoiți să renunțăm la planul nostru inițial din lipsă de zăpadă. A fost însă foarte bine și așa.

În prima zi am pornit către pădurea Comana în căutarea primelor semne de primăvară, dacă tot nu ne-a ieșit cu zăpada.

Ne-au întâmpinat
🪻 viorele muuulte,
🐦‍⬛ mierle, ciocănitori și coțofene,
🐞 gândăcei mici și buburuze încă amorțite,
🌱 muguri timizi și frunzulițe de un debordant verde crud.

Am avut pădurea doar pentru noi.
🌾 Am descoperit marea de stufăriș din vârful bătrânului foișor de la capătul podețului de lemn ce duce spre baltă.
💧Am băut apă rece și proaspătă de la Fântâna cu Nuc, locul despre care legenda spune că acolo și-ar fi găsit sfârșitul Vlad Țepeș.
🪖 Am descoperit urmele unui vechi punct de observație din timpul primului război mondial.

Am putut vizita apoi pe îndelete și Parcul Comana, cu a lui
🛤 Pasarelă a dorințelor și
❤️ Pod al dragostei fără sfârșit, dacă tot se aude în jur că am fi în luna iubirii.

Am urcat și cele 33 de trepte ale Scării Biruinței și am admirat de sus, de lângă Turnul Soarelui, multele lebede ce alunecau alene pe luciul apei.

Ne-am simțit norocoși să fi fost printre foarte puținii oameni care s-au nimerit acolo în acea după-amiază și ne-am propus să revenim. Cu bicicletele data viitoare. 😉