Rogojan Maria Theodora

Astăzi, nimic.

Am crezut că poezia este despre sentimente:
totul este să ai un sentiment,
totul e să reprezinți pe cineva
totul e o manifestare.

Astăzi, nimic. Totul se întâmplă pe stradă,
nu mai trebuie să vânezi poezia
până la epuizare – poetul insomniac,
undeva între treaz și adormit.

Citesc mai bine decât scriu,
există o panică față de autor
față de eul-autor, eu ca autor;

poezia e (despre) gândire,
trebuie să-i dai impresia că e liberă.

Cât de pregătiți sunteți să fiți liberi?

O mică schimbare de perspectivă