Renasterea Timisoara

Copil obraznic (autor, Ene Marin)
Boy, ne bagarasi in razboi
Tu yamncheu cu ceafa groasa
Fara sa ne intrebi pe noi
Ai plecat sa dai la coasa
Zgandarind cuibul de viespi
Ai scuipat, te-ai sters la gura
S-ai fugit sa nu te-ntepi
Chiar la noi in batatura
Dar, precum vezi, chiar de nu crezi
Batatura nu-i a ta
Sa alergi d**a cai verzi
Ca aici e tara mea
Am semnat, ce-I drept tratatul
Si ne tinem de cuvant
Da-nghitisi singur rahatul
Si ne-nintrebi de juramant?
Cand pleci singur la bataie
Atunci este treaba ta
Rascolesti prin musuroaie
Dar pe noi nu ne-ntreba!
Ai venit cu a ta povara
Carand fiarele mortii
Sa te ascuzi de a ta ocara
Sa murim aici cu totii ?
Fugi de aici copil obraznic!
Du-te pe ,mosia ta
Ai acolo un bun paznic
Acolo e tara ta!
Pana acolo-i cale lunga
Ori cat ar fugi racheta
Ea nu poate sa te ajunga
Sa-ti ia capul cu maceta.
De-ai facut acolo crime
Si acum cauti adapost
Nu cersi mila la lume
Si nu ma lua de prost.
Esti un om al pacii stiu
Asuma-ti toata greseala
Bucura-te c-ai scapt viu
Apoi vine si iertarea
Ene Marin

O viata de om
Viata devine o corvoada daca nu stii sa o traiesti. Tot timpul am trait ,cu gandul la viitor si am neglijat prezentul, de parca am trecut pe langa el lasand pe altcineva sa mi-l traiasca. Singura perioada in care am trait prezentul a fost copilaria de care imi amintesc cu bucurie, in care viitorul il consideram ca pe un vis frumos si niciodata nu ma gandeam la trecut pentru ca nu exista.
Astazi traiesc prezentul, fostul viitor, cu gandul la trecutul fragmentat in episoade contradictorii, mai mult triste decat fericite.Am alerg*t todeauna d**a Fata Morgana(fiinta imaginara) si nu am ajuns-o nici pana astazi cand nu mai pot sa alerg.
Privesc in urma la zilele cand visam la viitor si traiesc din amintiri pe care as vrea sa le mai traiesc odata. Privesc spre viitor, dar nu-l mai vad, fie ca mi-a scazut vederea, fie ca nu mai exista.Stiam ca prezentul este trecator iar trecutul mi se pare vesnic pentru ca il visez mereu.
Acum as dori prezentul sa fie vesnic, dar sa nu devina plictisitor. Chiar daca ar mai fi un viitor nu as mai putea sa-l ajung pentru ca pasesc cu dificultate, rar, nesigur si neincrezator. Trecutul imi este in palma scrijelit adanc, il simt aproape, dar nu-l mai pot trai cu adevarat, ci doar in vis asa cm traiam viitorul in trecut.
Doamne, cat de repede a trecut si cat de frumos a fost!
Ene Marin (maturul, fostul copilas)