Brain PoP

Cred că în spatele fiecărei femei antreprenor există o poveste care seamănă cel puțin cu ce făceam eu acum 10 ani.

În 2016 când a început vacanța de vară, îmi doream foarte mult să merg la mare din banii mei pe care nu-i aveam fiind doar o fată de 16 ani, elevă la muzică.

Am început să lucrez două joburi dimineață într-o fabrică iar seara făceam promoție pentru diferite branduri.
Nu-mi plăcea, nu era locul meu, începeam să urăsc “viața de adult” ajungeam acasă ruptă și dimineața o luăm de la capăt, dar mă ținea gândul ca ajung la mare și de asta o fac.

Și țin minte că atunci am început pentru prima dată să-mi pun întrebări serioase despre cm aș vrea eu să câștig bani de fapt. Pentru că nu aveam modele

Toată lumea urma un tipar prestabilit: mergi la școală, termina o facultate, ia-ți diploma, muncește și fii o angajată bună.

Și la modul cm o văd acum asta fie îți dezvolți o relație negativă cu banii, fie te face obsedată să-i câștigi diferit.

Fast forward în august ajunsesem la mare îmi îndeplini obiectivul ba chiar am putut să-i fac cadou și mamei mele vacanță și eram super mândra de asta. Dar am știut că va fi ultima dată când o să-mi sacrific timpul și valorile trei luni totul ca să mă bucur de o săptămână de relaxare.

Și 10 ani mai târziu mă pasionează asta și lucrul cu antreprenoare le pentru că îți poți îndeplini obiectivele, poți să ai rezultate extraordinare în afacerea ta dar să nu-ți placă modul prin care ajungi la ele.

Când în exterior ești o femeie de 10 și dar pui capul pe pernă te întrebi “ce Dumnezeu fac cu viața mea și cine sunt eu defapt”

Așa ca în lumina asta, cumva chiar are sens că 10 ani mai târziu fac ceea ce fac, era previzibil :)))