Credit Expert

Citind presa economică din astăzi, mi-a atras atenția un articol din Ziarul Financiar care îl citează pe Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.
Într-o perioadă în care auzim tot mai des despre incertitudini politice, măsuri fiscale, deficit bugetar sau încetinirea economiei, am reținut câteva idei care merită analizate cu atenție.
📌 Investitorii străini continuă să creadă în potențialul României și continuă să investească aici, aducând capital, experiență și know-how, iar deși există întârzieri în accesarea unor fonduri europene, proiectele importante nu au fost abandonate.Sistemul bancar românesc rămâne solid din perspectiva capitalizării și a lichidității.Stabilitatea și predictibilitatea pot reprezenta unul dintre principalele motoare ale creșterii economice în anii următori.
Din perspectiva mea, după peste 20 de ani petrecuți în domeniul financiar-bancar, cred că cel mai important mesaj este unul de echilibru, dar da, au existat și există provocări, incertitudini, însă, în același timp, există investiții, există proiecte în derulare și există în continuare încredere în economia românească.
Poate că, uneori, suntem atât de concentrați pe problemele de azi încât uităm să privim și oportunitățile pe termen lung, iar atunci când oameni și companii aleg să investească în continuare în România, cred că merită să ne întrebăm ce văd ei în viitorul acestei țări.

Stabilitatea sistemului bancar: o veste bună, dar nu suficientă!

Datele recente confirmă că solvabilitatea băncilor din România rămâne peste 24%, un nivel confortabil peste cerințele europene.Acest indicator arată că sistemul bancar este bine capitalizat și dispune de rezerve solide pentru a face față unor eventuale turbulențe economice.
În același timp, raportul credite/depozite se menține în jur de 70%, ceea ce sugerează că există încă lichiditate semnificativă în sistem, iar nivelul creditelor neperformante este sub 3%, ceea ce confirmă o calitate relativ bună a portofoliilor de credit.

Din perspectiva unui profesionist din domeniul financiar, concluzia este clară: sistemul bancar românesc este stabil și bine capitalizat.

Provocarea majoră nu ține de stabilitate, ci de intermediere financiară.România continuă să aibă unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că o parte importantă din resursele financiare existente nu ajung încă în economia reală.Adevărata miză pentru anii următori este ca această stabilitate a sectorului bancar să se transforme în mai multă finanțare pentru investiții, antreprenoriat și dezvoltare economică pentru că, în final, capitalul din bănci trebuie să lucreze pentru economie, nu doar să o protejeze.
Mulțumesc,

Actualizare BNR – 19 ianuarie 2026 :
În prima ședință de politică monetară din acest an, membrii CA ai BNR au decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, în linie cu așteptările pieței și ca răspuns la evoluția inflației și a economiei.
Rata de politică monetară a rămas neschimbată, la fel ca și ratele pentru depozite (5,50%) și pentru creditare (7,50%), iar nivelurile rezervelor minime obligatorii au fost păstrate la aceeași valoare.
Inflația anuală a continuat și ea să scadă ușor la finalul anului 2025, ceea ce oferă BNR-lui un grad mai mare de confort în păstrarea dobânzilor fără modificări bruște.
Analiza pieței arată că, pe măsură ce inflația își continuă trendul de diminuare, există tot mai multe semnale că reducerea dobânzilor ar putea începe spre mijlocul anului (probabil în lunile mai–iunie), deși opiniile analiștilor sunt încă împărțite în privința ritmului și amplitudinii acestor tăieri.

Ce înseamnă pentru un antreprenor sau consumator?
Decizia de astăzi arată atenție și responsabilitate din partea BNR, într-un context economic care necesită echilibru între lupta cu inflația și sprijinirea creșterii economice.Menținerea dobânzilor stabile înseamnă că, costurile finanțării rămân încă ridicate, însă mediul economic capătă tot mai multă claritate, ceea ce permite antreprenorilor și familiilor să își planifice deciziile financiare cu mai multă predictibilitate. Pe măsură ce inflația se apropie de obiectivele băncii centrale, spațiul pentru scăderi de dobânzi va crește, iar acest lucru poate susține relansarea creditării și investițiilor în economie.

Din punctul meu de vedere, aceasta nu este doar o decizie „de menținere”, ci un pas strategic într-un proces de normalizare economică.România se apropie de o etapă în care mediul financiar poate deveni mai favorabil pentru antreprenori și pentru cei care gândesc în termene medii și lungi.
Rămân optimist așadar pentru că: dacă trendul actual se menține și inflația scade consistent, anul 2026 poate fi anul în care vom vedea nu doar stabilizare, ci și o oportunitate reală pentru creștere economică și implicit redinamizarea creditării.

2025 – România, un an al recordurilor, și totuși îmi vine in minte întrebarea : cm se vede asta în viața noastră?
Din punct de vedere statistic, economia României se află la cel mai înalt nivel din istorie.
- PIB record
- Salariul mediu net la un maxim istoric
- Exporturi, importuri, venituri la buget și active bancare – toate la niveluri fără precedent.
Cifrele sunt impresionante si, privite izolat, pot da motive de optimism.
Totuși, întrebarea esențială rămâne: Cât din această creștere ajunge, concret, în viața de zi cu zi a, noastră, a oamenilor?
Pentru că, în același timp:
- datoria publică și cea externă continuă să crească
- deficitul bugetar rămâne ridicat
- presiunea costului vieții este încă resimțită de multe familii
Dincolo de entuziasmul cifrelor, adevărata evaluare economică se face în timp: prin sustenabilitate fiscală, investiții eficiente și capacitatea economiei de a absorbi șocuri fără a transfera costurile către populație.