Dobrogea150

Pe una dintre străzile vechi ale Peninsulei Constanței, aproape de mare și de port, se află o clădire care a trecut prin perioade de prosperitate, război, abandon și, în cele din urmă, restaurare. Este Sinagoga Mare, cunoscută și sub numele de Templul Israelit, una dintre cele mai importante construcții ale comunității evreiești din Dobrogea și unul dintre reperele istorice ale orașului.

Construirea ei a început în jurul anului 1910, într-o perioadă în care Constanța se dezvolta rapid și devenea unul dintre cele mai cosmopolite orașe ale României. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Anghel Păunescu și finalizată în 1914. În acea vreme, orașul era un amestec de culturi și comunități. Români, greci, armeni, turci, tătari și evrei locuiau în aceleași cartiere și contribuiau la dezvoltarea portului și a comerțului.

Comunitatea evreiască din Constanța era numeroasă și activă. Mulți dintre membrii săi erau comercianți, armatori, funcționari sau meseriași. Sinagoga a devenit rapid centrul vieții religioase și sociale pentru evreii așkenazi ai orașului. Aici aveau loc slujbele importante, sărbătorile religioase, căsătoriile și întâlnirile comunității.

Clădirea se remarca prin stilul său maur, ales frecvent pentru sinagogile europene de la începutul secolului al XX-lea. Ferestrele arcuite, fațada decorată și proporțiile impunătoare o făceau diferită de multe dintre clădirile din jur. Interiorul era luminat de vitralii colorate și organizat în jurul unei săli mari de rugăciune, susținută de coloane și galerii laterale.

În perioada interbelică, Sinagoga Mare era unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult mozaice din Dobrogea. Alături de Templul Sefard, făcea parte din viața culturală și religioasă a comunității evreiești din Constanța. Orașul avea atunci una dintre cele mai importante comunități evreiești de la Marea Neagră.

Al Doilea Război Mondial a adus schimbări dramatice. Clădirea a fost confiscată și folosită de armata germană ca depozit. După război, sinagoga a fost redată comunității și reparată, însă numărul credincioșilor a început să scadă. În anii următori, mulți evrei au emigrat, iar comunitatea locală s-a redus considerabil.

Pe măsură ce timpul trecea, clădirea devenea tot mai greu de întreținut. După 1990, degradarea s-a accentuat. Acoperișul a început să se prăbușească în anumite zone, apa a afectat pereții și decorațiunile interioare, iar o parte dintre vitralii s-au pierdut. În interior au apărut vegetație și infiltrații care au pus în pericol întreaga structură.

Timp de aproape două decenii, Sinagoga Mare a rămas una dintre cele mai cunoscute clădiri abandonate din centrul istoric al Constanței. Mulți localnici treceau pe lângă ea și vedeau doar ruinele unei clădiri care, odinioară, fusese un simbol al comunității evreiești.

Salvarea monumentului a venit după ani de discuții și proiecte amânate. Restaurarea a fost realizată printr-un program finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții, în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Constanța. Lucrările au început efectiv în 2023 și au inclus consolidarea structurii de rezistență, refacerea acoperișului, restaurarea elementelor decorative și recuperarea detaliilor arhitecturale originale.

Procesul nu a fost simplu. Specialiștii au descoperit că degradarea era mult mai gravă decât părea la exterior. Au fost necesare intervenții complexe pentru stabilizarea clădirii și pentru salvarea elementelor istorice care mai puteau fi recuperate. Restaurarea a durat mai mulți ani și a presupus o investiție de peste 15 milioane de lei.

În 2026, lucrările au fost finalizate, iar Sinagoga Mare și-a recăpătat aspectul care amintește de perioada sa de început. După zeci de ani în care a fost asociată cu abandonul și degradarea, clădirea a reintrat în circuitul cultural al orașului.

Astăzi, Sinagoga Mare este mai mult decât un monument restaurat. Ea păstrează memoria unei comunități care a contribuit la dezvoltarea Constanței și amintește de perioada în care orașul era unul dintre cele mai diverse și mai cosmopolite locuri de la Marea Neagră. Printre străzile înguste ale Peninsulei și clădirile vechi ale centrului istoric, sinagoga rămâne una dintre cele mai puternice legături cu trecutul multicultural al orașului.

📷 Foto: Horia Pătrăhău Sr.