RAISA Enachi

România are gaze, dar românii nu au siguranța că vor trece iarna cu facturi suportabile

Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru demitere, însă facturile românilor nu au căzut odată cu el. Problemele au rămas, iar una dintre cele mai grele este riscul ca oamenii să intre în iarnă cu facturi mai mari la gaze, într-o țară care are producție internă, are resurse și care ar trebui, înainte de orice, să garanteze că gazul românesc ajunge mai întâi la români, la un preț suportabil.
Reducerea TVA la gaze pentru consumatorii casnici, de la 21% la 11%, ar putea aduce o scădere de aproximativ 8,3% a facturii finale, dacă restul componentelor rămân neschimbate. Pentru mulți, asta nu este o cifră pe hârtie și nici un moft electoral. Pentru o familie care plătește iarna sute de lei, pentru un pensionar care își împarte pensia între medicamente, hrană și întreținere sau pentru un om care muncește și simte fiecare scumpire, o astfel de reducere poate însemna diferența dintre a putea trăi decent și a intra în datorii.
Problema cea mai gravă este însă alta, gazul românesc la preț reglementat, stabilit la 110 lei/MWh, riscă să nu mai fie suficient pentru populație și pentru centralele termice. Cantitățile disponibile la acest preț ar fi scăzut de la aproximativ 52 TWh în 2025 la aproximativ 32 TWh în 2026. Asta înseamnă o diferență de aproape 20 TWh care ar urma să fie cumpărată de pe piața liberă, la prețuri mai mari. Iar în final, nota de plată ajunge tot la cetățean. Și aici apare întrebarea pe care cei care au avut puterea în mâini nu o mai pot evita: cm ajunge România, o țară cu resurse importante de gaze, să își lase propriii cetățeni să intre în iarnă cu teamă? Cum este posibil ca într-o țară care produce gaze, oamenii să nu aibă garanția că resursa românească este folosită în primul rând pentru protejarea consumatorilor români?
Ani la rând au vorbit despre deficit, au cerut sacrificii, au justificat austeritatea și au mutat povara economică tot mai mult pe umerii populației. Dar când a venit vorba despre factura la gaze, despre iarna care vine și despre siguranța cetățenilor, nu au lăsat în urmă stabilitate și protecție, ci aceeași nesiguranță pe care românii o simt de fiecare dată când deschid factura.
Statul nu poate să încaseze TVA din căldura oamenilor, să taxeze o nevoie de bază și apoi să spună că „nu sunt bani” pentru protejarea populației. Nu poți cere solidaritate și sacrificiu în timp ce consecințele unor calcule greșite, ale deciziilor întârziate și ale lipsei de pregătire sunt împinse tot asupra celor care muncesc, plătesc taxe și încearcă să supraviețuiască de la o lună la alta.
Viitorul Guvern are obligația să răspundă clar și public înainte de iarnă: reduce sau nu TVA la gaze, cm acoperă diferența de gaz care nu mai intră la preț reglementat, cine răspunde pentru scăderea acestor volume și ce garanții au românii că nu vor plăti încă o dată costul greșelilor făcute de cei care au guvernat și au plecat lăsând problemele pe masa altora?
România are gaze, dar românii au nevoie de siguranță, protecție reală și facturi suportabile, nu de explicații venite după ce prețurile au explodat.
Partidul Republican din România

🇷🇴 Țara nu poate fi guvernată împotriva propriului popor și apoi oamenilor să li se ceară „răbdare” în timp ce nivelul lor de trai se prăbușește de la o lună la alta.
🔩 Un guvern care a venit la putere promițând stabilitate și responsabilitate nu are dreptul să transforme populația în principalul plătitor al propriilor greșeli economice.
☝️ Când impui pachet după pachet de austeritate, ai obligația morală și politică să demonstrezi că sacrificiul cetățenilor produce rezultate reale:
〽️ inflație mai mică, economie stabilă, locuri de muncă mai bune și protejarea puterii de cumpărare.
⤵️ Astăzi, cifrele oficiale arată exact opusul.
Românii trăiesc într-o economie în care:
☑️ inflația a trecut de 10%,
☑️ energia și chiriile au explodat,
☑️ consumul se prăbușește,
☑️ economia încetinește periculos,
☑️ șomajul crește,
☑️ tinerii nu mai văd un viitor aici,
☑️ iar populația țării continuă să scadă.
‼️ Aceasta nu mai este doar o problemă economică. Este o problemă socială și morală.
⛔️ Nu poți cere permanent sacrificii unei populații care deja:
🛐 plătește taxe mai mari,
🚰 suportă utilități mai scumpe,
🛅 cumpără alimente mai scumpe,
💱 plătește rate și credite mai grele,
🏠 și vede cm locuința devine un lux.

Austeritatea fără reformă reală nu este responsabilitate fiscală. Este transferul notei de plată către oamenii care muncesc.
🇷🇴 Dacă statul, cere sacrificii de la cetățeni, dar nu reduce risipa, nu elimină privilegiile, nu reformează instituțiile ineficiente, nu taie sinecurile, nu combate evaziunea, nu protejează economia reală, atunci austeritatea devine doar o formă de pedeapsă colectivă pentru populație.

📊️ Rezultatul se vede deja: stagnare economică, sărăcirea clasei de mijloc, degradarea nivelului de trai, exod al forței de muncă, și o societate din ce în ce mai obosită și mai furioasă.

🗳 Cetățenii nu au votat pentru: inflație permanentă, taxe mai mari fără servicii mai bune, blocaj economic, distrugerea puterii de cumpărare, și sacrificii fără final.

⚖️ Un guvern este judecat după viața reală a cetățenilor săi, după , sau rupte de realitatea pe care oamenii o trăiesc zi de zi.
⁉️ Iar realitatea din 2026 este una dură, românii muncesc mai mult, plătesc mai mult și trăiesc mai prost. Asta nu trebuie normalizat. Asta nu trebuie uitat. Și asta nu trebuie iertat politic fără responsabilitate și fără schimbare reală.

Am depus în Parlament legislativă prin care propun acordarea unui anual, în de 500 de lei, pentru încadrat într-un de , astfel încât acest ajutor să devină o garanție națională, acordată automat, fără cereri suplimentare și fără drumuri în plus pentru părinți. Sprijinul nu trebuie să mai depindă de localitatea în care trăiește copilul, de bugetul unei primării sau de deciziile schimbătoare ale unei administrații locale.
Astăzi, în România, există copii cu dizabilități care beneficiază, în anumite localități, de forme suplimentare de ajutor, în timp ce alți copii aflați în aceeași situație nu primesc nimic în plus. Nu pentru că nevoile lor ar fi mai mici, ci pentru că trăiesc într-un județ sau într-o comună unde bugetul local nu permite asemenea măsuri ori unde administrația locală nu le-a considerat o prioritate. Această diferență este profund nedreaptă. Protecția unui copil cu dizabilități nu trebuie să depindă de adresa familiei, de culoarea politică a unei administrații sau de puterea financiară a unei primării.

https://cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=30434

Partidul Republican din România

Astăzi celebrăm nu doar Ziua Europei, ci o comunitate de valori, de principii și de destine unite prin respect pentru libertate, democrație, demnitate umană și stat de drept. Europa înseamnă mai mult decât instituții, Europa înseamnă oameni care aleg să construiască împreună un viitor bazat pe cooperare, responsabilitate și solidaritate.

Avem datoria de a apăra valorile care au stat la baza păcii și prosperității pe continent și de a le reafirma cu fiecare generație și cu fiecare provocare pe care o traversăm.

În același timp, trebuie să avem curajul să recunoaștem că România se confruntă astăzi cu un sistem politic bolnav, dominat prea des de interese de grup, de lipsă de responsabilitate și de ruptură față de nevoile reale ale cetățenilor.

Tocmai de aceea, este nevoie de o nouă viziune: o Românie construită în jurul libertății individuale, al responsabilității publice și al unirii oamenilor în jurul unui scop comun, acela de a reda cetățenilor încrederea în stat și în viitorul lor.

Europa viitorului nu poate exista fără națiuni puternice, fără cetățeni implicați și fără lideri care înțeleg că politica trebuie să fie în slujba oamenilor, nu a privilegiilor. Lupta pentru reformă, pentru transparență și pentru o societate sănătoasă trebuie purtată împreună, cu fermitate și cu respect pentru principiile democratice care ne unesc.

Într-o lume marcată de incertitudini și tensiuni, unitatea europeană rămâne una dintre cele mai importante garanții ale păcii și ale progresului.

Credem într-o Românie demnă, liberă și respectată în Europa. Credem într-o Europă a națiunilor puternice, unite prin valori comune și prin responsabilitatea de a proteja libertatea generațiilor viitoare.

La mulți ani, Europa!
La mulți ani tuturor românilor care cred în libertate, responsabilitate și unitate!

Astăzi, 8 mai, marcăm Ziua Egalității de Șanse între Femei și Bărbați, o zi care vorbește despre dreptul fiecărui om de a fi tratat cu respect, fără discriminare, fără umilință și fără să fie împins la margine din cauza unei vulnerabilități. Din acest motiv, am depus inițiativa legislativă prin care propun completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și a Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, pentru ca persoanele cu handicap să fie protejate mai clar împotriva hărțuirii, umilirii publice, expunerii degradante și lipsei de reacție din partea instituțiilor care au obligația să le apere demnitatea.
Persoanele cu handicap sunt printre cei care pot simți cel mai dureros lipsa de protecție atunci când sunt batjocorite, filmate, expuse public, umilite în mediul online sau puse în situații degradante, iar statul nu poate rămâne doar la nivelul declarațiilor despre respect și incluziune, ci trebuie să introducă reguli clare prin care instituțiile și cei care oferă servicii să fie obligați să intervină atunci când demnitatea unui om este călcată în picioare.
Prin această inițiativă legislativă propun introducerea în lege a unor dispoziții clare privind hărțuirea persoanei cu handicap și umilirea publică, astfel încât asemenea fapte să nu mai fie tratate ca simple episoade neplăcute, ca glume proaste sau ca situații care pot fi trecute sub tăcere, ci ca forme reale de atingere a demnității umane, care trebuie prevenite, oprite și sancționate atunci când este cazul.
Proiectul stabilește că persoanele cu handicap beneficiază de protecție împotriva hărțuirii și a umilirii publice, iar divulgarea, difuzarea, transmiterea sau publicarea de imagini, înregistrări, texte ori alte materiale realizate cu intenția de a expune o persoană cu handicap într-o situație degradantă nu trebuie să rămână fără consecințe, mai ales într-o perioadă în care mediul online poate transforma suferința unui om într-un spectacol public nedemn.
Inițiativa introduce obligația furnizorilor de servicii sociale, a centrelor rezidențiale sau de zi, a instituțiilor publice, a unităților sanitare, a unităților de învățământ și a angajatorilor care au în evidență, îngrijire, supraveghere ori raporturi de muncă a persoanelor cu handicap de a interveni în cel mult 24 de ore de la luarea la cunoștință a unei situații de risc, pentru ca reacția instituțională să nu mai vină târziu, formal sau doar după ce răul a fost deja făcut.
Măsurile propuse pot însemna informarea reprezentantului legal, facilitarea accesului la sprijin psihologic, îndrumarea către servicii de specialitate sau sesizarea autorităților, iar în situațiile în care autorul faptei este chiar un angajat al unei instituții sau entități responsabile de protecția persoanei cu handicap, conducerea acesteia va avea obligația să dispună măsurile disciplinare sau administrative prevăzute de lege.
Am propus, de asemenea, un mecanism de evidență și raportare a incidentelor către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, pentru că statul nu poate combate un fenomen pe care nu îl urmărește, nu îl măsoară și nu îl tratează cu seriozitate, iar protecția persoanelor cu handicap nu trebuie să depindă de norocul de a exista sau nu cineva care să reacționeze la timp.
Proiectul completează și cadrul contravențional din materia discriminării, prin sancționarea difuzării, publicării sau transmiterii de imagini, sunete ori materiale referitoare la o persoană cu handicap, atunci când acestea sunt realizate cu intenția de a ridiculiza, umili sau aduce atingere demnității persoanei, cu precizarea necesară că această sancțiune se aplică doar atunci când fapta nu constituie infracțiune.
Această inițiativă nu este îndreptată împotriva libertății de exprimare, a presei sau a dreptului de a semnala situații de interes public, pentru că textul prevede expres excepții pentru scopul jurnalistic, educativ, științific, artistic, pentru sesizarea unor fapte prevăzute de legea penală și pentru protejarea unui interes public legitim, însă libertatea de exprimare nu poate fi folosită ca paravan pentru batjocorirea unui om vulnerabil.
Egalitatea de șanse se vede abia atunci când legea îl apără și pe omul care nu poate să se apere singur, când o persoană cu handicap nu mai este lăsată la mila celor care o filmează, o batjocoresc, o expun sau o transformă în subiect de râs, iar instituțiile nu mai pot spune că nu este treaba lor atunci când demnitatea unui om este călcată în picioare.
Prin această propunere legislativă, vreau ca legea să spună mai clar că demnitatea persoanei cu handicap nu este negociabilă, că umilirea publică nu este divertisment, că expunerea degradantă a unui om vulnerabil nu poate fi tratată ca o simplă glumă și că instituțiile care au obligația să protejeze aceste persoane trebuie să reacționeze la timp, nu formal și nu doar după ce răul a fost deja făcut.
Nu există egalitate de șanse acolo unde o persoană cu handicap poate fi transformată în glumă publică, în material de internet sau în țintă de batjocură, fără ca legea să reacționeze clar și fără ca instituțiile să fie obligate să intervină, iar dacă astăzi, 8 mai, vorbim despre egalitate, atunci trebuie să avem curajul să spunem că egalitatea începe exact acolo unde omul cel mai ușor de rănit nu mai este lăsat singur.
Partidul Republican din România