Ovidiu Puiu

‼️Acordul UE-Mercosur - o armă cu două tăișuri!

❗️Începutul de an este marcat de discuții tensionate, pe alocuri contradictorii, privind Acordul UE-Mercosur, aprobat recent de o majoritate calificată a statelor membre ale UE, inclusiv de România. Cine acuză PSD că a adus subiectul pe agenda publică din populism, ar trebui să se întrebe, măcar retoric: De ce vedem proteste masive ale fermierilor peste tot în Europa, inclusiv în România? De ce sunt mii de tractoare astăzi pe Champs-Elysées? De ce Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotriva acordului, iar Belgia s-a abținut? De ce Polonia a anunțat că va ataca Acordul la Curtea Europeană de Justiție? Fără niciun dubiu, aici nu e vorba de populism, ci de temeri susținute de evidențe că Acordul UE-Mercosur are deopotrivă avantaje și dezavantaje.
❗️Ce spune UE și care sunt argumentele susținătorilor Acordului? La 25 de ani de la începerea negocierilor cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), UE consideră că semnarea Acordului reprezintă un pas istoric pentru economia europeană, pentru că deschide accesul la o piață uriașă, de circa 300 de milioane de consumatori. Peste 90% dintre exporturi vor fi scutite de taxe vamale și se așteaptă ca accesul preferențial să conducă la economii anuale de peste 4 miliarde de euro, acces la licitații publice în țările Mercosur, diversificare a lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice și reducerea dependenței de alți furnizori globali. Se estimează că deschiderea accesului la noi piețe va genera peste 440 mii de locuri de muncă în UE, în sectoarele de export și va facilia accesul consumatorilor la o gamă mai largă de produse, la prețuri potențial mai mici.
❗️Care sunt argumentele opozanților Acordului? De departe, cei mai vehemenți oponenți ai Acordului sunt fermierii europeni, țările cu sector agro-alimentar puternic și organizațiile de mediu. Temerile sunt legate de concurența neloială a produselor din țările Mercosur, în condițiile unor costuri de producție inegale și a unor reglementări diferite. Este bine știut faptul că fermierii europeni suportă deja costuri foarte ridicate pentru conformarea la standardele sanitare și de mediu ale UE, pe care producătorii din Mercosur nu le au, ceea ce poate conduce la serioase dezechilibre de piață. În lipsa unor condiții de concurență echitabile, ne putem aștepta la importuri ieftine, de slabă calitate, la fragilizarea producătorilor locali, la pierderi sau chiar la falimente. Deși Acordul are anumite mecanisme de protecție, cote și limitări pentru produse agricole sensibile, acestea sunt insuficiente pentru a evita perturbările posibile.
❗️Care sunt implicațiile pentru România? În lipsa unui studiu de impact, a unui minim dialog instituțional și a unor dezbateri publice serioase, tema Acordului UE-Mercosur pare tratată neserios și superficial în România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a pronunțat, spunând că sunt necesare clarificări privind instrumentele de protecție și mecanismele de salvgardare în sectorul agro-alimentar. Ceilalți ce spun? Care e poziția Ministerului Economiei – principalul responsabil pentru politici comerciale? Are Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior o strategie pentru ce va urma? Și lista de întrebări poate continua, deși răspunsurile par ușor de anticipat.
❗️Ce urmează? Acordul UE-Mercosur va fi votat în Parlamentul European și urmează să fie ratificat de parlamentele statelor membre. Îmi exprim speranța că toți europarlamentarii români vor vota în cunoștință de cauză, în interesul României. Vreau să cred totodată că acum, în ultimul ceas, va exista o mobilizare a instituțiilor cu rol în polica comercială, că se vor elabora rapid studii aprofundate de impact și se vor organiza consultări sectoriale și dezbateri publice. Anunț de acum că nu voi susține un Acord în care costurile economice și sociale depășesc beneficiile așteptate și că voi cere să vedem Strategia de promovare a exporturilor din România. Și că voi susține ferm concurența echitabilă, regulile corecte de joc și competitivitatea sustenabilă!
❗️Din păcate, încă o dată, provocările regionale și globale vin peste noi și, ca de obicei în ultimii 35 de ani, ne găsesc total nepregătiți!

🇷🇴Se împlinesc astăzi 36 de ani de la căderea regimului comunist și de la Revoluția din decembrie 1989, eveniment care a schimbat ireversibil istoria națională a României. E o zi care invită la comemorarea eroilor martiri și la reflecție asupra României de ieri, de azi și de mâine. E o zi în care trebuie să arătăm recunoștință, dar și angajament de a duce țara în direcția dorită de majoritatea românilor.
🇷🇴Din poziția de Președinte al Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989, mărturisesc recunoștință profundă pentru curajul celor care au murit pentru libertate sau au cerut libertate pentru țară, riscându-și propria viață. A fost o dovadă de patriotism autentic, combinat cu spirit de sacrificiu și implicare în binele comun. Respect tuturor celor care au luptat și s-au jertfit pentru un ideal național și pentru libertatea și demnitatea poporului român!
🇷🇴Tranziția post-comunistă n-a fost deloc ușoară și mulți dintre noi am trăit tranziția și chiar am modelat-o. Era de așteptat ca pluralismul politic și economia de piață să nu se realizeze peste noapte, dar facerea lor a durat parcă mai mult decât am estimat inițial și cu costuri pe care nu ni le-am imaginat. Am trecut, ca națiune, prin terapii șoc, perioade de instabilitate politică și economică, crize sociale, reforme la reforme.
🇷🇴2004 este considerat de mulți ca anul în care tranziția propriu-zisă a fost încheiată, o dată cu declararea economiei ca fiind ”economie de piață funcțională” și aderarea la NATO. Pentru alții, 2007 este considerat momentul formal al încheierii tranziției, marcat de integrarea României în Uniunea Europeană.
🇷🇴La ceasul istoriei, putem spune că ambele momente au însemnat o cotitură strategică majoră, marcând angajamentul pentru păstrarea democrației obținută cu multe sacrificii într-un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil!
🇷🇴Unde este România astăzi, la 36 de ani de la Revoluția română? Într-o zonă a contrastelor, cred eu. În partea plină a paharului, România a înregistrat o creștere spectaculoasă a PIB-ului, progrese semnificative în ceea ce privește conectivitatea, accesul la bunuri și servicii și o îmbunătățire a calității vieții în general. Dar paharul are și o parte goală, care înseamnă dependență de importuri, deficite mari, declin demografic și discrepanțe uriașe între marile centre urbane și zonele rurale. 2024 poate fi considerat a fi ”anul marii dezbinări”, iar cauzele trebuie căutate și în zona inegalităților și a polarizării economice și sociale.
🇷🇴La 36 de ani de la Revoluția română, toți avem datoria de a restabili încrederea în România de azi și de a crea punți în societate!